Premieră în administrație la Bârlad: mai întâi facem drumul, apoi vedem dacă avem unde să ajungem!

AFACERE DERANJATĂ… La Bârlad, urbanismul pare să fi descoperit o nouă ordine a lucrurilor: întâi se rezolvă accesul către viitoarele blocuri, iar mai târziu se stabilește, prin PUZ, ce și cât se poate construi. Important este ca drumul să știe unde duce, chiar dacă documentația urbanistică încă nu a ajuns la destinație. Primăria Bârlad propune Consiliului Local aprobarea accesului auto și pietonal dintr-o alee racordată la strada Mihai Eminescu, către un teren privat destinat unei investiții intitulate oficial „Construire locuințe colective”. Până aici, nimic neobișnuit. Surpriza apare când citim documentele până la capăt. Certificatul de urbanism invocat în proiect, emis în decembrie 2025, are ca scop întocmirea unui PUZ pentru locuințe colective. În documentația pusă la dispoziție nu apare însă și o hotărâre de aprobare a acestui PUZ. Cu toate acestea, consilierilor li se cere să aprobe accesul către investiția imobiliară. Evident, consilierii bârlădeni nu au înghițit gălușca, așa că, în ședințele pe comisii, proiectul a primit aviz negativ!

Pe românește, avem o destinație anunțată, o schiță cu blocuri și o soluție de circulație. Mai rămâne de lămurit și partea cu regulile urbanistice care vor stabili ce se poate construi efectiv acolo. Planșa anexată proiectului nu este deloc timidă. Apar două blocuri, B1 și B2, și o înălțime maximă indicată de 19,90 metri. Sunt desenate și accese către parcările din demisol, rampe auto și soluții pentru circulația în ambele sensuri. Cu alte cuvinte, pe hârtie, viitoarea dezvoltare are deja o configurație destul de precisă. În raportul Primăriei, apare însă o precizare care merită toată atenția: accesul se aprobă „independent de regimul de înălțime”, acesta urmând să fie stabilit ulterior prin documentații de urbanism aprobate conform legii. Așadar, blocurile sunt desenate, au parcări, rampe și aproape 20 de metri înălțime, dar regimul lor de înălțime va fi stabilit mai târziu. Problema nu este că arhitecții au desenat niște blocuri înainte de aprobarea PUZ-ului, ci dacă soluția de acces propusă acum este justificată tehnic și juridic înainte ca regulile urbanistice ale investiției să fie aprobate. 

Poliția a avizat accesul. Dar ce anume a avizat?

În dosar, apare și un aviz favorabil al Poliției Rutiere, emis la 9 iulie 2026, pentru lucrările de acces auto și pietonal, în etapa PUZ. Documentul impune condiții privind semnalizarea temporară, securitatea lucrărilor, desfășurarea acestora pe timpul zilei și refacerea carosabilului. Mai aflăm și că segmentul de stradă pe care urmează să se lucreze este închis circulației publice. Toate acestea sunt aspecte tehnice importante, dar avizul pentru executarea unor lucrări de acces nu trebuie confundat automat cu o validare definitivă a tuturor efectelor pe care le va avea circulația generată de viitorul ansamblu rezidențial. Altfel spus, una este să amenajezi o intrare, alta este să știi cum se va comporta traficul după ce locuințele vor fi ocupate. Pentru moment, documentația prezentată nu lămurește suficient dacă soluția a fost verificată în raport cu numărul final de apartamente, necesarul de parcări și traficul pe care îl va genera investiția. Poate că toate aceste răspunsuri există în alte documente tehnice. Dacă da, ar fi util ca ele să fie prezentate și consilierilor locali, înainte de vot. Nu de alta, dar mașinile viitorilor locatari nu vor circula pe baza notelor explicative, ci pe străzi reale.

Aleea: drum public, proprietate privată sau o problemă lăsată pe mai târziu?

GHICITOARE PENTRU CONTRIBUABILI… Mai există o întrebare pe care proiectul o lasă deschisă în documentele analizate: care este statutul juridic exact al aleii? Este teren public? Este proprietate privată? Există un drept de servitute? Cine administrează aleea și cine va suporta lucrările necesare? Proiectul aprobă accesul către trei parcele identificate cadastral, dar documentele furnizate nu clarifică integral toate drepturile juridice asupra traseului de acces. O planșă poate arăta foarte bine pe unde intră mașinile, însă nu ține loc de act de proprietate, servitute sau document privind administrarea drumului.

Consilierii locali au refuzat în ședințele pe comisii să avizeze această anomalie

FERMI… Întrebarea firească a consilierilor a fost: de ce se cere acum aprobarea accesului pentru o investiție a cărei configurație urbanistică urmează să fie stabilită prin PUZ? Și culmea este că a fost un moment rar în ședințele consiliului local Bârlad în care și consilierii de la PSD și cei din Opoziție au fost împotriva unui proiect propus de primarul Dumitru Boroș. În plus, proiectul în sine are și un aviz nefavorabil de la Ministerul de Interne, așa că, din câte se pare, primarul Dumitru Boroș va avea mult de furcă cu aceste probleme, dar ce nu face un primar destoinic pentru investițiile imobiliare din orașul pe care îl conduce? Mai ales dacă investitorul este prietenos!