ANCHETÃ…Povestea podurilor din comuna Gãgesti, care au început acum 18-19 ani, a generat un record negativ în materie de stiinte juridice, adicã timp de 17 ani magistratii, fie ei procurori sau judecãtori, nu au reusit sã îsi dea seama cine a furat miliardele de la aceste investitii. De abia acum, aceste poduri sunt aproape de finalizare, iar procesul celor vinovati e pe cale sã batã recordul Dosarului Mineriadei, fiindcã dupã 17 ani de tergiversãri, totul se reia de la zero. Acest complicat act judiciar a fost amplu dezbãtut de ziarul nostru, însã opinia publicã aproape cã a uitat unde erau acele patru poduri care trebuiau sã fie terminate demult si iatã cã de abia acum se vor da în folosintã, dupã ce statul le-a plãtit de trei ori. Odatã, când le-a arvunit, iar fostul primar Coatu si-a bãtut joc de bani si nu a fãcut nimic, apoi când aceste lucrãri au fost refinantate prin alt program national, PNDL 2, în 2020 si, în fine, când preturile unor investitii publice au fost reanalizate si mãrite odatã cu cresterea nejustificatã a costurilor materialelor de constructie. Iatã unde sunt cele patru poduri: trei poduri noi, în satele Tupilati, Popeni si Gãgesti si unul în satul Peicani care trebuia sã intre în reparatie capitalã. „Când am intrat primar, lucrãrile la poduri erau începute, dar fãcute în proportie foarte micã. De exemplu, au fost turnate din cele 18 coloane de la cele trei poduri, doar trei, adicã coloanele la jumãtate de pod. În rest, nimic. Acum am reusit partial sã le termin, mai trebuie pusã mâna curentã, dar se circulã din varã pe acestea pe ele. Le-am refinantat prin 2020 si a durat asa mult, fiindcã am mai prins perioada aceea când toate lucrãrile din constructii au stagnat, din cauza pandemiei si a cresterii alarmate a preturilor în lumea materialelor de contructii”, a spus primarul actual al comunei Gãgesti, Costicã Stupu. Cele patru poduri au fost finantate ca urmare a unor investitii publicate în celebra OUG 7/2006. Au fost repartizati banii comunei Gãgesti, iar grupul infractional format din politicieni, constructor si primari au sifonat banii si nu au fãcut nimic. A venit curtea de Conturi, în 2010, si a constatat furtul banilor. Inspectorii au cerut remedierea de urgentã a situatiei, dar cum banii fuseserã furati, în 2012 se dispune un nou control al celor de la Curtea de Conturi. În urma controlului se constatã faptul cã s-au luat mãsuri doar scriptic, în sensul cã au fost întocmite acte aditionale în vederea prelungirii termenului de efectuare al lucrãrilor. Reprezentantii Curtii de Conturi au trimis mai multe adrese cãtre firma care ar fi trebuit sã finalizeze lucrãrile dar, cum nu au primit niciun rãspuns, au formulat plângere cãtre DIICOT. Mai trebuie spus cã, în tot acest timp, fostul primar Tiberiu Coatu si grupul infractional oragnizat format au încercat sã dreagã busuiocul si au cerut o ofertã de la o societate din Târgu Mures specializatã în vânzarea de structuri metalice din otel ondulat pentru constructii de poduri si podete. Firma din Târgu Mures a rãspuns solicitãrii si au trimis oferta ce se ridica la aproximativ 100.000 de euro. Cum suma era una destul de mare si diminua câstigurile grupului infractional, acesta din urmã a ales sã nu rãspundã societãtii respective. Mai mult, tot pentru a acoperi sifonarea banilor, a mai fost cooptatã o societate comercialã din Iasi care ar fi trebuit sã execute lucrãrile, sub antreprizã. Acum, aceste poduri sunt aproape finalizate, dupã ce s-au cheltuit, pentru constructia sau reparatia lor, alti 3.246.388 de lei.
Chiar dacã procesul fostului primar de la Gãgesti se reia de la zero, acesta poate sta linistit. Faptele de care a fost acuzat au ajuns la termenele de prescriptie. De acelasi „tratament” au parte si ceilalti inculpati din dosar astfel cã, încã o datã, statul îsi aratã impotenta fatã de inculpatii „cu spate” si chiar dacã vorbim aici de un grup infractional organizat care a reusit sã sifoneze, de la buget, peste 1.050.000 de lei. Grupul infractional organizat a fost expus de cãtre Curtea de Conturi care efectueazã douã controale la Primãria Gãgesti. Primul control are loc în 2010 si constatã plãti ilegale cãtre o firmã care ar fi trebuit sã execute lucrãri de constructie a trei poduri si reabilitarea celui de-al patrulea în comunã. Auditorii cer primãriei remedierea situatiei dar, la urmãtorul control care a avut loc doi ani mai târziu, nimic nu s-a schimbat. Dupã câteva adrese trimise cãtre societatea responsabilã, Curtea de Conturi decide sã facã plângere cãtre DIICOT. Anchetatori intrã pe fir si reusesc ca, dupã trei ani, sã trimitã dosarul în instantã. De atunci trec mai bine de 12 ani, dar judecãtorii nu reusesc sã dea un verdict si dosarul ajunge la termenele de prescriptie, chiar dacã cei de la curtea de Apel l-au trimis la rejudecare.
Povestea celor trei poduri construite si reparatiile capitale celui de-al patrulea pod începe în 2006. Dupã 18 ani, primarul Costicã Stupu reuseste sã ducã la bun sfârsit lucarea dupã ce obtine finantarea, prin PNDL 2, în valoare de 2.196.383 de lei, fãrã TVA. Astãzi, podurile din comuna Gãgesti sunt aproape finalizate, asfaltate si se poate circula pe ele în sigurantã. „Lucrarea nu a fost încã receptionatã pentru cã mai sunt câteva mici lucrãri de fãcut, cum ar fi „bratele de sustinere” pentru fiecare pod în parte. Sperãm sã ajungem la final cât mai curând si sã facem si receptia lucrãrilor începute în octombrie 2022″, spune Costicã Stupu. Astfel, a fost nevoie de 18 ani si încã 3.246.388 de lei pentru finalizarea lucrãrii. Cazul e tras la indigo cu celebra scoalã de la Fâstâci, care a avut nevoie de 14 ani pentru a fi construitã si a pãpat 3,2 de milioane de lei, cam cât patru poduri la Gãgesti.
Lucrãri de constructii atribuite unei firme care avea ca obiect de activitate difuzarea de programe radio
Dupã ce, de la bugetul statului, primãria din Gãgesti primeste, în douã transe, 1.050.000 de lei, suma a fost viratã în conturile unei societãti comerciale care nu avea nicio treabã cu lucrãrile de constructie. Asa cum aratã procurorii DIICOT, „printr-un artificiu, a primit lucrarea de constructie chiar dacã nu avea personal specializat în efectuarea unor astfel de lucrãri si care, la rândul ei, dupã ce a preluat prin cesiune lucrarea de la firma care a câstigat licitatia. Mai exact, lucarea este câstigatã de o firmã din Iasi, firmã care s-a ocupat si de întocmirea caietului de sarcini. Conditiile de participare la licitatie erau destul de stricte tinând cont de faptul cã, în caietul de sarcini, firmele care se înscriau trebuiau sã dispunã de un sef de santier, un inginer autorizat de cãtre Ministerul Transporturilor specializat în domeniul constructii drumuri si poduri, atestati în domeniul lucrãrilor ce urmeazã a fi executate. De asemenea, se solicita prezentarea autorizatiei RTE (responsabil tehnic cu executia – n.r.) în domeniul constructii drumuri si poduri, certificat de atestare eliberat de Ministerul Dezvoltãrii, Lucrãrilor Publice si Administratiei. Ofertantul trebuia sã facã dovada cã beneficiazã de minim un inginer de specialitate CFDP si un sef de santier cu specializarea CFDP (cãi ferate drumuri si poduri – n.r.) dar si de minim doi sudori autorizati în OL si doi lãcãtusi specializati în constructii metalice. În schimb, întreaga activitate infractionalã a fost coordonatã sub directa supraveghere a lui Romicã Lorent, cel care, pânã an iulie 2009, administra o societate care avea ca obiect de activitate difuzarea de programe radio. În schimb, apare o nouã concesiune a lucrãrilor dupã ce acestea sunt date spre executie unei societãti comerciale adimistratã de un apropiat al lui Lorent. Desi firma respectivã avea ca obiect de activitatea constructiile, nici aceasta nu a executat lucrãrile. Motivul a fost unul simplu: firma respectivã nu avea nici resursa umanã si nici materialã pentru asemenea lucrãri. În schimb, între cele douã societãti a existat un circuit financiar în sensul cã sumele de bani decontate de cãtre Primãria comunei Gãgesti, pentru lucrãri neefectuate ajungeau prin viramente bancare la una dintre firme, ca apoi banii sã fie redirectionati. Toatã aceastã smeceherie financiarã a fost posibilã si cu largul concurs al inculpatei Maricica Chelaru, cea care a fost desemnatã diriginte de santier si care a parafat actele fictive folosite pentru decontare. Din pãcate, aceasta a decedat.
Concluziile procurorilor DIICOT: grup infractional organizat structurat pe douã paliere de comandã, dar infractorii scapã
INCREDIBIL…Ca urmare a probatoriului adiminstrat, procurorii DIICOT au stabilit cã «în perioada 2006 – 20012 pe raza comunei Gãgesti a actionat un grup infractional organizat în scopul obtinerii unor importante resurse financiare, prin operatiuni de evaziune fiscale si îndeplinirea în mod defectuos de activitãti ce erau în sarcina unora dintre ei, raportat la functiile pe care le detineau. Grupul infractional organizat a fost structurat pe douã paliere de comandã. Primul grup, reprezentat de persoane, care datoritã functiei pe care o îndeplineau în cadrul primãriei si în Comisiile înfiintate la nivelul unitãtii aveau atributii de a întocmi acte cu aparentã legalitate si de a efectua demersuri în vederea decontãrii de sume de bani, în mod ilegal, de la bugetul de stat. Al doilea palier a fost reprezentat de persoane care, cunoscând scopul urmãrit de cãtre inculpatii ce reprezentau primul palier, s-au asociat cu acestia din urmã si avea atributii „tehnice” în sensul cã, se asigurau cã documentele necesare activitãtii infractionale a grupului erau întocmite aparent legal si sumele de bani ce intrau în conturile societãtilor folosite erau transferati conform intereselor membrilor grupului». Cu toate acestea, nici procurorii DIICOT si nici judecãtorii nu reusesc sã finalizeze cercetarea penalã si cea judecãtoreascã în termenele impuse de lege, astfel cã întreg grupul infractional scapã nepedepsit si rãmân si cu o mare parte din bani în buzunar. Statul e singurul pãgubit de câteva milioane bune, iar cumunitatea a trebuit sã astepte 18 ani pentru patru poduri pe care comunistii le fãceau într-o lunã.
