SĂRBĂTOARE CREȘTINĂ… Ioan Gură de Aur, cunoscut și ca Ioan Hrisostom sau Ioan Crisostom, a fost arhiepiscop de Constantinopol, una din cele mai importante figuri ale patrologiei creștine, considerat sfânt deopotrivă în Biserica Răsăriteană și în Biserica Apuseană, care îl venerează cu titlul de doctor al Bisericii. S-a născut în Antiohia, Turcia și a murit pe14 septembrie 407 d.Hr., fiind înmormântat în Comana Pontica. În ziua de 27 ianuarie, în care se face pomenirea Aducerii moaștelor Sfântului Ioan Gură de Aur, se amintește că acesta a acuzat-o pe împărăteasa Eudoxia că și-a însușit via văduvei Calitropia. Sfântul Ioan Gură de Aur a fost izgonit de două ori din scaunul patriarhal, ca după un timp, să fie rechemat în scaunul patriarhal. A treia și cea din urmă dată a fost trimis la Cucus. De aici a fost dus la Aravissos și apoi la Pitius, unde a murit în anul 407. A fost îngropat în Comane.
În anul 434, unul dintre ucenicii săi, numit Proclu (434-447), ajungând Patriarh de Constantinopol, a cerut voie împăratului bizantin Teodosie, să aducă în Constantinopol trupul Sfântului Ioan Gură de Aur. Abia în anul 438 creștinii au reușit să aducă trupul Sfântului Ioan Gură de Aur în capitală Imperiului Bizantin. Împăratul Teodosie al II-lea a dorit prin aducerea la Constantinopol a moaștelor Sfântului Ioan Gură de Aur să îndrepte nedreptatea pe care părinții săi, Arcadiu și Eudoxia, au făcut-o prin scoaterea acestuia din scaunul de arhiepiscop al Constantinopolului și exilarea lui.
Trupul Sf. Ioan Gură de Aur, neatins de stricăciune!
Moaștele Sfântului Ioan Gură de Aur au fost duse mai întâi în Biserica Sfântului Apostol Toma, numită „a lui Amantie”, iar după aceea la Biserica Sfânta Irina. Aici, împăratul și patriarhul au desfăcut racla și au aflat trupul Sfântului Ioan neatins de stricăciune și emanând o mireasma duhovnicească. Împăratul, în semn de smerenie, și-a dat jos mantia, semnul imperialității sale, și a întins-o sub raclă cu sfintele moaște, după cum aflăm din sinaxar și a spus cu lacrimi în ochi: „Iartă, părinte, greșeală ce ți s-a pricinuit ție din invidie! Să nu mă consideri pe mine părtaș la păcatul maicii mele, că să pătimesc întru fărădelegea părintească”, a spus împăratul. A două zi, dis de dimineață, Sfintele sale Moaște au fost duse la la vechea Biserica a Sfintei Sofia, iar de aici la Biserica Sfinții Apostoli. Potrivit Tradiției, în momentul în care au fost așezate în această din urmă biserica, din gura Sfântului Ioan s-au auzit cuvintele: „Pace tuturor.”
Racla cu Sfintele Moaște a fost îngropată în Sfântul Altar, lângă Moaștele Sfântului Grigorie Teologul
După venirea cruciatilor în Constantinopol, Moaștele Sfinților Ioan și Grigorie Teologul au fost duse în Veneția, iar apoi în Roma. Cinstitul său trup a fost așezat mai întâi într-un pridvor al unei Biserici medievale, închinată Sfântului Apostol Petru. Mai târziu, în dată de 1 mai 1626, acestea vor fi transferate în Biserica cea mare a Sfântului Petru, fiind așezate într-o Capelă special amenajată pentru ele. După 800 de ani, moaștele celor doi sfinți au ajuns să fie înapoiate Bisericii din Constantinopol. Papa Ioan Paul al II lea restituite Bisericii Constantinopolului, în dată de 27 noiembrie 2004, Moaștele Sfinților Ioan Gură de Aur și ale Sfântului Grigorie Teologul.
Viața Sf. Ierarh Ioan Gură de Aur, Arhiepiscopul Constantinopolului
Sfântul Ioan se îndeletnicea cu Sfintele Scripturi și toată mintea sa la aceasta o avea îndreptată, ca să învețe pe popor în biserică și să aducă pe păcătoși la pocăință. Luminătorul și dascălul lumii, stâlpul și întărirea Bisericii, propovăduitorul pocăinței, Sfântul Ioan Gură de Aur, s-a născut în Antiohia Siriei, din părinți necredincioși, care țineau de credința cea elinească, însă slăviți și bogați. Tatăl lui era voievod și se numea Secund, iar mama sa, Antuza. Când a venit în vârsta, a fost dat de părinții săi la învățătura înțelepciunii elinești, lui Libanie sofistul și lui Andagratie filosoful. Și fiind încă tânăr, a început a pricepe mai bine decât cei bătrâni, înțelepțindu-l pe el Duhul Sfânt. Pentru că el, cunoscând pe Unul adevăratul Dumnezeu, pe Ziditorul tuturor, a lepădat credința elinească și, alergând la prea sfințitul Meletie, care păstorea în acea vreme Biserica Antiohiei, a primit de la dânsul Sfântul Botez.
Moaștele Sfântului Ioan Gură de Aur în România
În anul 1997, Silvano Piovanelli, Cardinalul Florentei, a dăruit Bisericii Ortodoxe Romane o părticică din moaștele Sfântului Ioan Gura de Aur, care se afla momentan în Paraclisul Catedralei Mântuirii Neamului, dar și la: Biserica Sfânta Mare Muceniță Ecaterina Paraclis Universitar (lângă Facultatea de Teologie Ortodoxă Iustin Patriarhul), București; Mănăstirea Mihai Vodă, București; Schitul Darvari, București; Biserica „Sfânta Ecaterina”- București; Mănăstirea Secu, Județul Neamț; Catedrala Episcopală din Craiova.
Sărbători închinate Sfântului Ioan Gură de Aur
Sfântul Ioan Gură de Aur a alcătuit o Sfântă Liturghie care-i poartă numele și care se săvârșește cu evlavie în altarele Bisericii. S-a ocupat în mod deosebit de tâlcuirea Sfintei Scripturi, opera sa fiind o adevărată Evanghelie practică.
În cinstea Sfântului Ioan Gură de Aur, Biserica Ortodoxă a rânduit mai multe zile de pomenire: 13 noiembrie, când se pomenește trecerea la Domnul a sfântului; 15 decembrie, când se pomenește hirotonirea sa ca arhiepiscop al Constantinopolului; 27 ianuarie, când se săvârșește pomenirea aducerii moaștelor Sfântului Ioan Gură de Aur în Constantinopol; 30 ianuarie, când se prăznuiește amintirea lui alături de ceilalți doi mari dascăli ai Bisericii: Sfântul Vasile cel Mare și Sfântul Grigorie de Nazianz.
«Pentru frumusețea și strălucirea cuvintelor sale, Sfântul Ioan a fost numit de contemporanii săi „Hrisoroas”, adică „râu în ale cărui valuri curge aur”. Un secol mai târziu, i s-a adăugat supranumele de „Hrisostom”, adică „Gură de Aur”», stă scris în Doxologia.ro.
Hai la lins de mortaciuni , ce s-a ajuns frate cu biserica asta de la jidani … siktir futuvan gura de muisti cu Ioan gura de aur si Ioan cur de fier…lol.