Podul de pontoane Bumbãta-Leova are zile numãrate. Proiectul podului permanent asteaptã doar un verdict de la Ministerul Mediului, înainte de a fi demarat

DEMERSURI…Comuna Vetrisoaia este aproape sã îsi împlineascã visul, si anume acela de a avea pe teritoriul ei un pod între România si Republica Moldova, dar nu din pontoane, cum este acum, ci un pod rutier, trainic si permanent. Podul din beton cu 174 de metri lungime va avea un punct de frontierã cu sase porti pe fiecare sens. Investitia este realizatã de Compania Nationalã de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) si ritmul este unul sustinut. Primarul comunei Vetrisoaia, Corneliu Stîngã, confirmã etapele proiectului si întrevederile dintre oficialii Republicii Moldova si România, semn cã proiectul evolueazã. Problema este cã în zonã se aflã Aria Protejatã „Natura 2000 – râul Prut”, iar cu aceste suprafete protejate nu este de glumã. Proiectul va ajunge la Ministerul Mediului pentru avize si oficialii spun cã au emotii. Dacã va primi aviz favorabil, ritmul etapelor va fi unul sustinut. Primarul comunei Vetrisoaia este convins cã un punct de frontierã permanent, nu unul din pontoane, va contribui la dezvoltarea comunitãtilor de pe valea Prutului, mai ales cã are în gând chiar realizarea unui parc industrial în zonã.          

În documentatie se aratã cã acest pod rutier dintre Bumbãta si Leova va duce la cresterea capacitãtii de transport a mãrfurilor si a persoanelor, scotând traficul international de tranzit din interiorul localitãtii Bumbãta. „Pe termen mediu, Bumbãta are sanse sã devinã unul dintre principalele noduri de legãturã dintre estul României si sud-vestul Republicii Moldova, alãturi de alte puncte de trecere de pe Prut”, se aratã în documentele proiectului. Podul va avea o lungime exactã de 173,6 metri, iar accesul dinspre România se va face pe un drum de legãturã, de 1,56 km, care se va desprinde din DC 41 si va ajunge pânã la râul Prut. Punctul de trecere a frontierei va ocupa o platformã de circa 11,4 hectare. Pe fiecare sens sunt prevãzute sase porti: trei pentru autoturisme, una pentru autocare, microbuze si autobuze si douã pentru TIR-uri. Circulatia va fi organizatã separat în functie de tipul vehiculelor, cu zone pentru verificarea documentelor, controlul mãrfurilor, cântãrire si parcare. Proiectul include clãdiri administrative, cabine pentru vamesi si politistii de frontierã, spatii pentru verificarea amãnuntitã a cãlãtorilor si vehiculelor, precum si hale pentru scanarea camioanelor si containerelor. Sunt prevãzute si rampe de control pentru TIR-uri, un depozit pentru mãrfurile retinute, bariere automate, echipamente de detectare a materialelor nucleare si radioactive si spatii pentru eliberarea rovinietelor, se aratã în documentatia proiectului.

„Eu spun cã ritmul este unul bun, dar urmeazã ca totul sã ajungã la Ministerul Mediului, pentru cã avem în zona podului permanent aria protejatã „Natura 2000 – râul Prut”

Primarul Corneliu Stîngã sustine cã a participat la întrevederile dintre autoritãtile decidente în acest proiect, atât din România, cât si din Republica Moldova. Pânã acum, ritmul a fost unul sustinut, însã faptul cã totul va depinde în curând de avizul de la Ministerul Mediului dã o dozã de suspans. „Da, am avut câteva întâlniri cu partenerii din republica Moldova si din România. Au fost întâlniri cu toate pãrtile din proiect, cu reprezentantii institutiilor care au un cuvânt de spus în acest amplu proiect. Eu spun cã ritmul este unul bun, dar urmeazã ca totul sã ajungã la Ministerul Mediului, pentru cã avem în zona podului permanent aria protejatã „Natura 2000 – râul Prut”. Si stim cât sunt de stricti în privinta conditiilor, a tot ceea ce înseamnã aceste arii protejate, dacã vrei sã construiesti pe acea suprafatã. Oricum, dacã se realizeazã podul cel nou, permanent de peste Prut, aceasta va fi un lucru extraordinar pentru comuna Vetrisoaia si chiar pentru comunele din jur. Chiar si un parc industrial; în zonã poate fi un proiect de viitor, bun de luat în calcul. Sã sperãm cã totul va decurge bine”, a declarat pentru Vremea Nouã, primarul Corneliu Stîngã.