Ploile care au salvat agricultura. Dacă o ținea tot așa, martie ar fi fost cea mai secetoasă lună din istorie. Deja apăruse fenomenul de „descălțare”

PLOILE DIN POSTUL MARE… Ploile miraculoase din ultimele zile au salvat România de la înregistrarea unui record negativ pentru agricultură modernă. Dacă nu ar fi plouat weekendul trecut, martie ar fi fost cea mai secetoasă lună din istoria țării, de când se fac măsurători hidrologice. Nu a plouat deloc în această lună, iar cele peste 30 de l/mp căzute în ultimele trei zile vin să aducă echilibrul din nou în sol și dă un imbold fermierilor să se poată apuca de lucrările de primăvară. Pâmântul prinsese o pojghiță care se uscase teribil și nu se putea discui și semăna cum trebuie. Aceste ploi au venit la timp și în cantitatea necesară, făcându-l pe unul dintre cei mai experimentați fermieri din județ, Emil Enache de la Huși, să spună că precipitațiile s-au „lipit” de sol, precum marca de plic. Dintr-o analiză pusă la dispoziție de Prefectura Vaslui, duminică, în intervalul 6:00 -18:00, adică în 12 ore, cantitățile de apă căzute au fost în medie de 10 l/mp în bazinul hidrografic al râului Bârlad cu maxime la Plopana (16,1 l/mp), Vaslui (14,7 l/mp) sau Dumești (14,4 l/mp) și mai mici pe bazinul hidrografic Prut, cu o medie de aproape 6 l/mp, cele mai multe precipitații fiind în acest interval la Huși (8,8 l/mp) sau la Broscoșești (6,8 l/mp). Ploile au fost liniștite, nu repezite, așa cum își doresc fermierii. Și mai sunt așteptate precipitații în toată săptămâna aceasta.

Florin Pârgaru, un fermier important din zona de nord a județului Vaslui, care lucrează 3.000 de hectare de teren, în 23 de comune, cu epicentrul în Poienești este fericit de ploile căzute până în prezent. Acesta spune că, în medie, în ultimele două zile, în zonele în care exploatează terenuri agricole, au căzut în jur de 27 l/mp. „Ploaia aceasta este mană cerească, pentru că vine la momentul potrivit. Spun asta pentru că la culturile de păioase apăruse deja fenomenul de „descălțare” a plantelor. Din cauza fenomenului îngheț-dezgheț, dar și a lipsei de precipitații, se formase o crustă la nivelul solului, astfel încât rădăcinile plantelor erau la suprafață și, pe ici, pe colo, începuseră să se usuce, întrucât nu mai aveau de unde să ia apă. Iată că această ploaie a rezolvat problema și astfel s-a oprit la timp acest fenomen, care, dacă ar fi continuat, se impunea, cel mai probabil, întoarcerea culturilor. Aceste ploi au mai înlăturat un record negativ și anume, luna martie devenea, până la aceste precipitații, cea mai secetoasă lună martie din istoria României, mai exact de când se fac astfel de măsurători. Precipitațiile căzute au echilibrat însă statistica, iar eu, din experiență, vă spun că anticipez un an agricol bun spre foarte bun, mai ales că mai sunt anunțate ploi și în zilele următoare. Se pare că vor depăși cantitatea de 12 – 14 l/mp, ceea ce este bine”, a declarat, pentru „Vremea Nouă”, cunoscutul fermier vasluian Florin Pârgaru. 

Îngrijorarea lui Pârgaru: „Prețurile grâului sunt la fel ca acum 20 de ani, iar motorina și îngrășământul ating pragul istoric”

Agricultura mare, cum e numită cultura de păioase, pare să nu mai fie o afacere în România din cauza costurilor mari pentru înființarea și întreținerea culturii. Pentru ca să își închidă cheltuielile, fermierii trebuie să scoată 6 tone la hectar, fiindcă prețul grâului este încă jos. „Gândiți-vă că anul acesta au început contractările la grâu în portul Constanța, iar prețul este de 990 lei pe tonă, exact ca acum 20 de ani. Îngrășămintele însă încep să atingă prețul istoric din 2021, când am avut un maxim, iar dacă criza petrolului o mai ține la fel, vom depăși și această valoare. Și, dacă tot v-am spus de prețul grâului la Constanța, să vă mai spun un record negativ: dacă anul trecut transportam cu 160 lei tona de grâu, acum am ajuns la 200 de lei. Și până la vară cine știe unde vom fi. La un calcul elementar făcut reiese că, pentru a ne închide cheltuielile, trebuie să obținem 6 tone la hectar, care, credeți-mă, este o cantitate pe care puțini o ating, oricât de bun ar fi anul agricol. Iată, așadar, că aceste informații venite din piață ne îngrijorează mai mult decât nivelul precipitațiilor care, repet, au venit acum ca o mană cerească. Să sperăm că va mai crește prețul grâului, pentru că altfel o să auziți de multe falimente în agricultura românească”, a mai spus Florin Pârgaru. Se pare că și prețul la rapiță va avea un recul după ce biodiselul a fost scos din piață. Până acum era obligatoriu ca în benzină să fie și un procent de biodisel. Prin urmare, cultura care a adus profituri fermierilor va intra și aceasta în zona gri.

Emil Enache, fermierul din zona „Dimitrie Cantemir”, spune că ploile căzute în aceste zile s-au „lipit” de pământ precum marca pe plic

Emil Enache, fermierul care se luptă cu seceta din ultimii ani, adaptând tot felul de culturi mai rezistente la lipsa de precipitații (cum ar fi înlocuirea culturii de porumb cu sorg și năut, n.r.), spune că aceste ploi s-au „lipit” de pământ precum marca de plic. Emil Enache susține că nu este îngrijorat de faptul că în zona sa și pe Valea Prutului, unde deține culturi, precipitațiile au fost mai mici decât în nordul județului. „Pe Valea Prutului terenul este plat și chiar dacă cantitățile au fost mai mici față de cele din nordul județului, apa a fost mai bine absorbită în sol. Precipitațiile au venit la timp și ne dau speranțe că ce vom semăna acum în primăvară va ajunge la maturitate, la producții apropiate de normal. Evident, mai trebuie ploi în momentele potrivite. Compania noastră se baza pe producția de porumb, întrucât noi producem mălai pentru consum, dar, din cauza secetei, în special cea din primăvară, anual suntem nevoiți să reducem suprafețele cu porumb și să le înlocuim cu plante mai rezistente la secetă. Dacă cu ani în urmă cultivam o mie de hectare de porumb, anul acesta vom înființa doar 680 de hectare. Este o măsură luată tocmai pentru a rezista economic. Înlocuim porumbul cu sorg și năut”, a declarat pentru „Vremea Nouă”, fermierul hușean Emil Enache. Acesta speră să mai cadă precipitații în următoarea perioadă și spune că tot ceea ce este peste 10 litri de acum încolo se va acumula în sol și va fi rezervă pentru perioada următoare. 

Fermierul Titinel Ursu, optimist: „Ne mai așteptăm în următoarele zile la 25 l/mp de precipitații”

Titinel Ursu, cunoscut drept fermierul care oferă proprietarilor de teren cea mai mare arendă din județ, este încântat de cantitatea de precipitații căzute. Acesta lucrează 2.000 de hectare și în curând va lucra 2.800, după ce va achiziționa și Comcereal Murgeni, de la lichidatori. „Ploile au venit la fix, fiindcă solul prinsese o pojghiță și era foarte uscat la suprafață. Chiar dacă în sol erau rezerve de apă, acea pojghiță sufoca într-un fel culturile de păioase. Eu sunt încrezător că vor mai fi precipitații săptămâna aceasta. Din ceea ce s-a anunțat și ce am calculat noi, ne mai așteptăm la încă 20-25 de l/mp. Anul are semne bune și sperăm să obținem recolte mulțumitoare”, a spus Titinel Ursu, unul dintre investitorii importanți de pe valea Prutului care, împreună cu fratele său, administrează Agriprod URSU SRL, companie care se bazează mult pe culturile de păioase de toamnă. Din cele 2000 hectare de teren, cea mai mare parte este cultivată cu grâu și rapiță, câte 800 de hectare de fiecare, 350 hectare de floarea soarelui, iar 50 de hectare de porumb.