Iarna grea, cu temperaturi foarte scãzute a generat
Cãderile masive de zãpadã si gerul care a urmat, pentru unii fermieri, departe de a fi benefice, le-au fãcut pagube importante. Este vorba de agricultorii posesori de sere si solarii, dar si de viticultori, care au pierderi însemnate de pe urma iernii grele din acest an. Aproape 25 de hectare de sere si solarii au fost distruse, dar si într-un procent de peste 40% din plantatiile viticole cu vie nobilã pentru vin din judet. În acest ultim caz a fost afectatã viabilitatea mugurilor de vitã-de-vie din cauza temperaturilor de sub minus 20 de grade care au persistat mai mult de sapte zile, dupã care s-a instalat chiciura.
PROGNOZÃ SUMBRÃ În ceea ce priveste serele, cinci operatori economici au fost afectati, cel mai grav în zona Bârladului, unde peste 12,5 ha de sere au fost efectiv puse la pãmânt, nu mai putin de 91.406 mp de geamuri cedând din cauza cãderilor de zãpadã, dar si 8,5 ha de structurã, în cea mai mare parte metalicã nu au fãcut fatã, sistemul de sustinere fiind afectat în totalitate, pierderile înregistrate fiind de ordinul a sutelor de milioane de lei, atât materiale, din cauza distrugerilor, dar si productii prognozate. Si în zona Vaslui au fost afectate serele, e adevãrat, într-o proportie mult mai micã, de doar 2800 mp, care aveau culturi de flori, din care în cazul a 1600 mp fiind vorba de geamurile sparte, doar 27% din sistemele de sustinere fiind puse la pãmânt. Acesta a fost poate si motivul pentru care, la începutul lunii martie, nu au putut fi onorate toate cererile de flori, pierderile estimate fiind de peste 200 milioane lei. O situatie poate mai gravã, fiind vorba în general de 70 producãtori individuali, unii neavând resurse pentru refacere, este în cazul solariilor. Practic, fermieri din aproape tot judetul, din zonele Todiresti, Negresti, Stefan cel Mare, Ivãnesti, Vaslui, Ivesti, Ciocani, Zorleni, Bogdãnita, Pogonesti, Oltenesti, Cretesti, Banca, sau Bârlad, si-au vãzut investitiile fãcute pe parcursul a ani de zile duse pe apa Sâmbetei, unii chiar în proportii de 50 – 80 sau 100%. Suprafata totalã afectatã este de aproape 12 ha, în toate solariile respective fiind cultivate legume, si care, pe aproape 75%, au rãmas fãrã folia de protectie, care s-a rupt sub greutatea zãpezii, iar rãsadurile au înghetat.
Productia de vin din aceastã toamnã va fi mult mai micã ca în ultimii ani
Conform monitorizãrii fãcute de Directia pentru Agriculturã a Judetului Vaslui, temperaturile extrem de reduse înregistrate în luna februarie au afectat puternic viabilitatea mugurilor de vitã-de-vie din podgoria Husi, principala zonã producãtoare de vin din judet. Soiurile cele mai puternic afectate au fost Tãmâioasa Româneascã, în proportie de aproape 90%, si Busuioaca de Bohotin, peste 80%, în zonele mai plane ale podgoriei, în timp ce, în zonele deluroase, soiurile cultivate au rezistat ceva mai bine, cel putin cele de pe partea mai putin expusã viscolului. Astfel, procentul de ochi (muguri) viabili, a fost de 45% la Tãmâioasa Româneascã vie tânãrã, doar 14% la Busuioaca de Bohotin, circa 50% la Aligote, între 18 si 46% la Feteascã Regalã, si de peste 40% pentru Rieslingul Italian sau Sauvignon Blanc, anul III. Tot vita de vie autohtonã a rezistat cel mai bine iernii geroase, la Muscatul Otonel, procentul de ochi viabili fiind cuprins între 66 si 91%. Studiul Directiei pentru Agriculturã a Judetului Vaslui a fost realizat pe 540 ha din totalul de 4098,2 ha de vii pe rod. În continuare, pânã în prima decadã a lunii aprilie, specialistii verificã starea de vegetatie a culturilor de toamnã, pentru a putea face o prognozã cu privire la productiile din acest an. Deja se stie faptul cã seceta din toamna trecutã a afectat în mãsurã de peste 90% cultura de rapitã, prima care ar fi intrat la recoltare si care ar fi generat venituri importante pentru fermierii vasluieni, dar si grâul, în proportie de circa 20 – 25%. Conform acestor date, mai mult ca sigur cã preturile de pe piatã, atât a legumelor, a strugurilor de masã sau a vinului, dar si a fãinii de grâu, sã fie simtitor mai ridicate în acest an fatã de sezonul agricol trecut, din cauza productiilor serios afectate de conditiile din aceastã iarnã.
