Peste 6.000 de tinere din România cu vârsta sub 18 ani au devenit, în 2024, mame. 586 dintre ele nu aveau încă 15 ani, arată un raport al Organizației Salvați Copiii. Cu cât este mai scăzută vârsta mamei, cu atât riscul ca nou-născutul să vină pe lume cu o greutate mică este mai mare: probabilitatea crește de la 8,11% din totalul nașterilor la 18,77% în rândul mamelor sub 15 ani.
Una dintre cauze este controlul prenatal redus în cazul gravidelor sub 15 ani: 37,2% din nașterile la mame sub 15 ani au fost fără control prenatal, în vreme ce media națională este de 19,27% (INS). În total, numai în 2024, 586 de nașteri s-au înregistrat la fete cu vârsta sub 15 ani, din totalul de 6.117 nașteri din mame minore.
Alarmant este, conform raportului, un factor de vulnerabilizare suplimentară: 61,43% dintre copiii mamelor sub 15 ani nu au paternitatea recunoscută, față de o medie generală de 5,89%.
În mediul rural, rata mortalității infantile este mult peste cea din mediul urban – 6,6 față de 4,6 la mia de copii născuți vii (conform datelor din 2023 ale Institutului Național de Statistică) și dublă față de media UE – 3,3, la mie;
În perioada 2019-2023, s-au înregistrat 38.865 de nașteri în rândul mamelor minore, dintre care 3.614 au fost la fete cu vârsta sub 15 ani. Aceste cifre plasează România într-o poziție critică la nivel european în ceea ce privește incidența sarcinilor la adolescente, apropiind țara noastră, din punct de vedere statistic, de alte continente (Africa ori Asia).
Aproape jumătate (45%) din nașterile de la fete cu vârsta sub 15 ani din UE provin din România – în perioada 2018 – 2022, România a înregistrat 40.916 nașteri din mame sub 18 ani, dintre care 3.696 au fost la mame care încă nu împliniseră 15 ani…https://hotnews.ro/peste-jumatate-dintre-copiii-mamelor-sub-15-ani-din-romania-nu-au-paternitatea-recunoscuta-raport-salvati-copiii-2126139
