Peste 32.000 euro, „distracția” din cimitirul evreiesc din Huși! Emoții în așteptarea sentinței finale!

VERDICT… Familiile celor trei liceeni din Huși, care, în 2019, s-au “distrat” distrugând nu mai puțin de 39 de monumente funerare din cimitirul evreiesc din marginea municipiului, de pe șoseaua Huși-Stănilești, stau cu îngrijorare! Instanța Curții de Apel a stabilit peste numai câteva zile pronunțarea în cazul despăgubirilor pe care le vor avea de plătit pentru isprăvile tinerilor care atunci aveau între 15 șu 16 ani. Pe fond, judecătorul a stabilit că, în total, familiile celor trei băieți au de plătit suma de 163.500 lei, pentru distrugerea monumentelor funerare. Speranța oamenilor este ca instanța Curții de Apel Iași să fie mai îngăduitoare și să ia în seamă faptul că “plodurile” lăsate, ce-i drept, cam de capul lor au acționat fără a conștientiza gravitatea faptelor. Comunitatea Evreilor de la Huși a cerut, pe lângă acești bani, care înseamnă despăgubirea pentru distrugerile făcute în cimitir, și acordarea altor 200.000 de lei, bani care să fie drept despăgubiri morale pentru familiilor ale căror morminte au fost distruse. Instanța de fond de la Huși a respins această solicitare, însă rămâne de văzut ce pronunțare va da săptămâna viitoare Curtea de Apel Iași.

Dacă răspunderea penală a celor trei liceeni de la Huși s-a prescris, până s-a reușit ca instanța de fond să dea un verdict, banii pe care familiile acestora îi vor avea de dat în contul actelor iresponsabile ale fiilor încă rămân în discuție. Comunitatea Evreilor din Huși a formulat Apel împotriva hotărării de la Huși și solicită despăgubiri pentru distrugerile din cimitir. Instanța de fond a decis ca unul dintre autori să plătească suma de 40.500 lei, altul 60.000 lei, iar al treilea, 63.000 lei. Familiilor lor, în calitate de părți responsabile civilmente, au fost obligate să achite sumele în solidar cu autorii faptelor. “Vă dați seama că este vorba despre familii obișnuite, pentru care asemenea sume sunt imense. Își asumă faptele copiilor, pe care poate ar fi trebuit să îi supravegheze mai mult, dar a se reține că cei trei autori, care erau minori la data comiterii faptelor, nu au conștientizat gravitatea faptelor, nu au prevăzut rezultatul faptelor lor și nu au urmărit să facă rău. Pur și simplu, ei considerau că e un loc părăsit, nu au fost educați în sensul de a înțelege importanța materială și spirituală a unui cimitir, așa că ei încercau să se antreneze, să imite anumite figuri din filme. Instanța reține toate aceste aspecte. Cel mai important lucru este ca acești tineri să își fi îndreptat comportamentul și să regrete sincer și profund faptele comise. Vom vedea ce va stabili în final instanța, dar ideea este că stabilirea unor sume uriașe în raport cu posibilitățile familiilor, nu ar fi de dorit”, au spus avocații, în apărarea celor trei autori ai faptelor.

Niște zăluzi susțineau atunci că mormintele evreilor au fost distruse de “antisemiții din Huși”

De reamintit că în primăvara anului 2019 a fost sesizat faptul că mai multe monumente funerare din vechiul cimitir al evreilor din Huși ar fi fost distruse. Cei care au ajuns primii acolo au văzut o imagine îngrozitoare: zeci de pietre funerare erau sparte, trântite la pământ. Fotografiile vechi, alb-negru, ale celor decedați erau zdrobite, la fel și mesajele emoționante, pe care urmașii le scriseră pentru cei decedați, ca ultim omagiu. Nu a fost de mirare reacția emoțională și vehementă a rudelor evreilor înmormântați acolo, de înțeles în aceste condiții. Ce a fost însă inacceptabil s-a referit la faptul că acest caz, deși încă nu era anchetat, ca să se știe măcar în linii mari o posibilă explicație a grozăviei, a fost considerat de unii drept “un act antisemit”, o acuzație extrem de gravă pentru un oraș întreg. Au fost persoane oficiale care s-au aventurat în asemenea afirmații, folosind ca singur argument faptul că Hușul, în alte vremuri, a fost “leagănul legionarilor”. Folosirea în acest fel a unui asemenea detaliu istoric, doar pentru a azvârli anatema pe un oraș întreg, a fost un act condamnabil, mai ales că era făcut de niște oficialități, între care un parlamentar, reprezentant al minorităților. Între timp, autorii au fost aflați, fiind vorba despre trei adolescenți fără minte, dar și fără vreo problemă cu evreii. Primarul Ioan Ciupilan a fost cel care a susținut atunci, în mijlocul celor care perorau pe seama “autorilor antisemiți” faptul că hușenii dintotdeauna au trăit în bună înțelegere cu toți concitadinii din celelalte religii, excluzând orice variantă legată de “antisemitism”. Faptul că procurorul de caz i-a depistat destul de repede pe autori a fost cu atât mai important, pentru clarificarea unei situații care putea afecta imaginea unui oraș liniștit, precum Hușul.