Fondurile Uniunii Europene şi cele alocate de municipalitate (reabilitări până în 2012) au făcut ca Iaşul să fie primul oraş din ţară cu linii complet modernizate. În medie, s-a ajuns la un cost de 1 milion de euro pe kilometru de cale de rulare. Cu fonduri nerambursabile s-au cumpărat şi tramvaie la 2 milioane de euro bucata.
Fondurile europene au catapultat transportul public local într-o nouă eră. Cu o infrastructură a căii de rulare complet modernizată, în condiţiile în care Iaşul are una dintre cele mai mari reţele din ţară, pe străzile oraşului circulă două tipuri de tramvaie noi: vehiculele PESA (Polonia) sunt prezente încă din septembrie 2021, iar ieri a venit rândul celor de la Bozankaya (Turcia). Am putea spune că ieşenii călătoresc acum cu tramvaiul în condiţii chiar mai bune decât cetăţenii din multe oraşe europene. Nu o spunem, însă, deocamdată: Primăria promite ieşenilor de câţiva ani buni că va face benzi dedicate doar pentru mijloacele de transport în comun, pentru a se călători cu viteză pe acestea. Deocamdată, doar o astfel de bandă a fost pusă în aplicare.
Deşi au producători diferiţi, cele două tramvaie sunt similare, atât din punct de vedere al design-ului, cât şi al detaliilor tehnice. Cu o capacitate dublă faţă de vehiculele rulate cu care s-au obişnuit ieşenii până de curând, tramvaiele aduc, fără îndoială, un aer proaspăt transportului local. Fondurile europene au contribuit decisiv la modernizarea acestei activităţi prin liniile de finanţare din ultimii peste 10 ani. În actuala programare europeană, investiţiile în transportul public se apropie de pragul de 700 milioane lei. Proiectele sunt derulate prin intermediul Programului Operaţional Regional 2014 – 2020. Adunând şi sumele cheltuite în programarea anterioară, cu impact direct sau indirect asupra transportului public, proiectele europene au avut o valoare cumulată ce trece pragul de un miliard de lei.
Toate aceste investiţii, alături de altele, cu o amploare mai mică şi care sunt finanţate prin fonduri locale sau rambursabile, creează premisele unui transport modern la Iaşi, în ciuda faptului că există în continuare destule deficienţe în gestionarea acestei activităţi într-un oraş cu peste 400.000 de locuitori, la care se adaugă alte 100.000 de persoane din comunele zonei metropolitane. Acesta este şi următorul pas pentru operatorul local de transport: o extindere majoră a activităţii în arealul metropolitan, începând cu ianuarie 2023.
32 de tramvaie noi şi 44 de autobuze electrice
În acest moment, pe străzile Iaşului circulă 23 de tramvaie noi: 16 PESA şi 7 Bozankaya. Turcii vor continua livrările în lunile următoare, la Iaşi urmând să ajungă alte 9 vehicule. Cu 32 de tramvaie noi, parcul activ al Companiei de Transport Public (CTP), cel care se află zilnic la stradă, este aproape pe jumătate modernizat: într-o zi normală circulă între 60 şi 70 de tramvaie, în timp ce în weekend-uri şi pe timpul verii numărul acestora scade cu până la 20%.
Din parcul vechi, 15 tramvaie au fost casate, iar alte 15 vor fi, treptat, scoase din uz. Vehiculele noi circulă pe căi de rulare modernizate: cea mai veche cale de rulare este de la sfârşitul anilor ’90, fiind încă în perioada de exploatare. Acest lucru se-ntâmplă în condiţiile în care Iaşul are una dintre cele mai mari reţele din ţară: circa 80 km.
„Am reuşit să modernizăm toată partea de infrastructură cu fondurile europene. Iaşul oferă cele mai bune condiţii pentru a vedea cât de bun este produsul (tramvaiul nou, n.r.), pentru că întreaga linie este nouă, şi aici poate fi testat cu adevărat”, a declarat ieri primarul Mihai Chirica, cu ocazia scoaterii la circulaţie a tramvaielor Bozankaya şi a (re)deschiderii circulaţiei pe o cale de rulare modernizată, din Zona Industrială a Iaşului, care are capătul într-un punct intermodal (Ţuţora). Rondul, modernizat de asemenea, asigură transbordarea călătorilor care vin spre Iaşi dintr-o comună limitrofă (Tomeşti, la est de oraş).
Odată ajunşi în nodul intermodal, călătorii au trei opţiuni de a-şi continua drumul, toate cu tramvaiul: două prin zone centrale, iar una spre căpătul vestic al oraşului, în cartierul Dacia. Cu sprijinul fondurilor europene, Iaşul va bifa, în luna septembrie a acestui an, o premieră: vor fi puse în circulaţie autobuze electrice. În acest sens, Primăria are încheiate două contracte: unul cu Solaris (Polonia) pentru 20 de autobuze şi celălalt cu BMC (România) care va livra 24 de vehicule ZTE (China). Primele autobuze care vor ajunge la Iaşi sunt cele din Polonia.
Reţea modernizată şi linii redeschise
Iaşul s-a remarcat în ultimii ani prin investiţiile făcute în infrastructura căii de rulare pentru tramvaie. După ce a fost redeschisă ruta către un cartier sudic al Iaşului, CUG, aflat într-o permanentă dezvoltare rezidenţială, în actuala programare europeană au fost modernizate ultimele sectoare de cale de rulare care nu trecuseră printr-un astfel de proces. În prezent, toate axele de transport cu tramvaiul sunt refăcute, iar în lucru este legătura spre „cartierul-satelit” al Iaşului (Dancu), care face parte din punct de vedere administrativ dintr-o comună limitrofă (Holboca).
Modernizarea infrastructurii pentru tramvaie a cunoscut trei etape principale: 1990 – 2007 (cu fonduri locale), 2007 – 2012 (fonduri împrumutate) şi 2012 – prezent (fonduri europene). Cei mai mulţi kilometri, mai bine de jumătate, au fost reabilitaţi cu bani de la Comisia Europeană. În medie, pentru modernizarea unui kilometru de cale de rulare s-a cheltuit circa un milion de euro, în timp ce achiziţia unui tramvai a însemnat 2 milioane euro/bucată (vehiculele PESA şi Bozankaya au preţuri similare). Dacă pentru infrastructura liniilor au fost cheltuiţi bani în cadrul a două programări europene, în cazul vehiculelor noi, banii au fost disponibili doar în actualul exerciţiu bugetar european: proiectele iniţiate în perioada 2014 – 2020 au fost integrate, având două componente principale: refacerea căilor de rulare şi achiziţia de mijloace noi de transport.
Tramvaie noi pe benzi vechi, nededicate
Însă, planul Primăriei Iaşi de înnoire a parcului auto va continua şi următorii ani, în condiţiile în care sunt resurse financiare disponibile atât prin intermediul Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), cât şi pe partea programelor operaţionale (2021 – 2027). În paralel, Primăria a achiziţionat şi 100 de autobuze noi, Euro 6, în ultimii 4 ani, cu bani de la bugetul local şi din credite.
Tot acest program de modernizare, în care fondurile UE au constituit principala sursă de finanţare, creează premisele unei îmbunătăţiri vizibile în transportul public ceea ce, în final, înseamnă un confort sporit pentru călători. În schimb, fără o completare a Primăriei cu măsuri care să prioritizeze transportul public, atractivitatea va rămâne la un nivel redus. Din acest punct de vedere, municipalitatea întârzie cu proiecte precum implementarea de benzi dedicate, construirea de parcări de tip „Park & Ride” la intrările în oraş şi alte iniţiative care, deşi sunt anunţate deseori într-un mod pompos, ele rămân mereu la stadiul de hârtie.
