Un punct vamal din judeţul Botoşani, în care s-au investit 3,5 milioane de euro, stă închis de aproape 11 ani. Autorităţile române dau vina pe omologii ucraineni care ar fi trebuit să facă lucrări de modernizare. În tot acest timp, botoşănenii care trăiau din comerţul de frontieră spun că au ajuns la sapă de lemn.
Racovăţ este un sat din comuna Pomârla, judeţul Botoşani, situat chiar la graniţa României cu Ucraina. La Racovăţ se află şi singurul punct vamal cu Ucraina, din judeţul Botoşani. Din 2010, deşi statul român a investit sume considerabile în modernizarea sa, punctul vamal de la Racovăţ zace cu lacătul pe barieră. Pentru localnicii din Pomârla, care trăiau din micul comerţ de frontieră, închiderea acestui punct vamal reprezintă o adevărată catastrofă. Totodată mulţi agenţi economici din Botoşani interesaţi de comerţul mai facil cu Ucraina sunt nevoiţi să ocolească cu peste 100 de kilometri pentru a trece către Cernăuţi, principalul punct de interes economic în zonă, prin vama de la Siret, judeţul Suceava. Autorităţile din Botoşani dau vina pentru această situaţie pe autorităţile ucrainene, care ar fi trebuit, pentru deschiderea punctului de trecere a frontierei de la Racovăţ, să facă, la rândul lor, lucrări de modernizare a infrastructurii.
Milioane de euro pentru vamă modernă cu Ucraina
Povestea reabilitării vămii de la Racovăţ începe în 2010. Autorităţile au decis închiderea punctului de trecere a frontierei pentru că nu respecta normele Schengen de securitate cu statele extra-comunitare, respectiv cu Ucraina. Pentru redeschiderea Vămii de la Racovăţ trebuia ca atât Ucraina, cât şi România să investească în infrastructura vamală din acel punct de trecere a frontierei. La acel moment, Ministerul Finanţelor, prin Direcţia Generală a Vămilor, a dispus alocarea sumei de 500.000 de euro pentru reabilitarea vămii, pe partea românească, la Racovăţ.
Citeste mai mult: adev.ro/qm52pl
