O nouã carte a episcopului Ignatie: „rãspunsurile unui luminat arhiereu la provocãrile veacului sãu”
SIMT CIVIC… Pãrintele Ignatie îsi continuã misiunea nu doar în judetul Vaslui ca episcop, ci si în cultura românã, prin lansarea unui „volum de eseuri, interviuri si note de mare limpezime ideaticã si duhovniceascã, numai bune ca hranã pentru suflet”, asa cum spune Teodor Baconschi, semnalizând aceastã aparitie editorialã.
Chiar si dacã parcurgi în totalitate aceastã nouã carte a pãrintelui Ignatie, e greu sã tragi la sfârsit o concluzie si sã încerci sã explici „despre ce e vorba”. În principiu, e despre noi toti, despre felul în care ne raportãm la cei din jurul nostru, despre minciunile din societate si politicã, despre discursuri false, despre sechelele pe care comunismul le-a lãsat în societatea româneascã si multe alte aspecte ale vietii publice. Ca exemplu, citãm un mic paragraf: „Atâta vreme cât nu stim sã ne respectãm unii pe altii pe stradã, la locul de muncã, în magazine, în mijloacele de transport, în trafic, România nu va deveni o tarã civilizatã, care sã respecte valorile intrinseci ale persoanei umane – credinta, libertatea, sI identitatea spiritualã si culturalã – ci o tarã suferindã si dispretuitã de proprii cetãteni”, spune în cartea sa pãrintele Ignatie.
„Rãspunsurile unui luminat arhiereu la provocãrile veacului sãu”
În generoasa prefatã a acestei lucrãri, între altele, Sever Voinescu afirmã: „Aceastã carte strânge laolaltã texte prin care Preasfintitul Ignatie, Episcop al Husilor, s-a manifestat în cetate. Textele îl impresioneazã pe credincios, mai ales pentru cã vede cum vlãdica, iesind din Bisericã, nu se depãrteazã de ea. Ba mai mult, duce cu sine Biserica noastrã pe strãzile timpului nostru. Avem, asadar, rãspunsurile unui luminat arhiereu la provocãrile veacului sãu. Formulate cu responsabilitate si dragoste de Hristos, ca veritabile repere pentru un posibil rãspuns crestin rostit în România anului 2026, textele acestei cãrti ni-l aratã pe Preasfintitul Ignatie ca pe un intelectual elegant si ferm. Cartea de fatã este chipul interior al Preasfintiei Sale. Prin instantanee organizate în trei pãrti, Preasfintitul Ignatie ne spune cine este, cine nu este si ce sperã. Coerenta acestui autoportret este asiguratã, ca de o fundatie din cel mai performant beton, de credinta în Iisus Hristos si de constiinta datoriei fatã de Biserica pe care o slujeste cu atâta vrednicie. Cartea este o mãrturisire fãcutã lumii de cineva care primeste, în sinea sa crestinã, lumea cu usile sufletului si mintii larg deschise”. Lucrarea poate fi achizitionatã din librãrii sau de pe edituraspandugino.ro, a comunicat Episcopia Husilor.
Ce prostii… Hoților! Escrocilor!!!
Ignatie, un scriitor relaxat, cu salariul linistitor provenit din ingrijirea oilor!
Acest popă nu încetează să fie prost. Până acum a primit sute de comentarii prin presă despre cât de prost este, a fost demonstrat ca fiind un agramat complet ce inventează cuvinte doar ca să pară interesant, a fost ignorat de CTP și alți jurnaliști cu carte pentru a fi lăsat în prostia lui, totul în timp ce popa s-a luat până și de companii private doar pentru că-l foloseau pe Moș Crăciun în reclame.
Și ce face popa acum? Ia toate aceste frustrări ale sale și le pune pe hârtie într-o carte ce se dorește a-i oferi titulatura de „luminat” cu scopul de a lăsa în scris posteriorității toată rușinea proprie. Există un vechi proverb din străbuni: prostul nu e prost destul dacă nu e și fudul.
Individul acesta este disperat după faimă, fie ea și negativă, uitând că lumea îl susține doar pentru că fostul episcop era un abuzator dovedit prin lege. Orice ar face popa ăsta, oricât de reprobabil, nu poate să-l depășească pe cel vechi în abuzuri, așadar el profită pentru a se ridica în rang, uitând că de fapt lumea îl susține doar din bunăvoință și din frica realității că întotdeauna se poate și mai rău.
Când vezi un rahat pe stradă îl ocolești, nu calci pe el, căci va mirosi. Iată că mulți oameni inteligenți au călcat iar acum ăsta scrie cărți despre cât de deranjat se simte.
E interesant cum vorbești despre „prostie”, dar tot comentariul tău e plin de jigniri și zero argumente reale. Practic demonstrezi exact stilul pe care pretinzi că îl critici.
Faptul că un om scrie o carte sau își exprimă opiniile nu-l face nici „disperat”, nici „rușinos”. În schimb, limbajul pe care îl folosești spune destul de clar cine e cu adevărat deranjat aici.
Dacă ai critici serioase, formulează-le coerent și nu sub protecția anonimatului. Altfel, nu faci decât să confirmi că e mai ușor să arunci cu noroi sau cu pietre într-un pom plin de roade,decât să porți o discuție matură față către față.
Nu stiu ce sa zic! Ce parere aveti de noua conducere a episcipiei? De consilieri? De protopopi? De afacerile lor?
Bani aruncati aiurea pentru un moft a unui popa.
Cartea are poze cu fostul episcop în ipostaze indecente? Ar fi un detaliu foarte a important pentru cumpărători care ar face diferența dintre o carte slabă și un best seller din culisele ” cu tentă incendiara” ale Episcopiei Hușului.