Notele proaste luate de adolescenţi au o cauză genetică
Liceenii care iau note proaste la şcoală au acum pe ce să dea vina. Cercetătorii au descoperit că rezultatele proaste la învăţătură sunt provocate de variaţiile genelor care reglează metabolismul dopaminei
Performanţele şcolare ale adolescenţilor la engleză, matematică, ştiinţe sau istorie au de suferit dacă ADN-ul lor conţine una sau mai multe variaţii specifice ale genelor implicate în reglarea metabolismului dopaminei, relatează medicalnewstoday.com. Concluzia îi aparţine criminologului Kevin M. Beaver de la Universitatea de Stat din Florida. „Credem că aceste gene afectează media notelor de la şcoală, ele fiind legate anterior de factori legaţi de performanţele academice, delincvenţa juvenilă, memoria, abilităţile cognitive şi ADHD-ul, între altele”, a spus criminologul, ale cărui descoperiri au fost publicate în revista Intelligence. Beaver şi colaboratorii lui au folosit la elaborarea cercetării ADN-ul şi detaliile de viaţă a 2500 de elevi de gimnaziu şi liceu din SUA.
„Am descoperit că, odată cu creşterea variaţiilor genelor implicate în reglarea metabolismului dopaminei, scădeau notele la şcoală, iar diferenţele erau relevante din punct de vedere statistic”, a declarat Beaver. El găseşte îngrijorător faptul că elevii care au note proaste la şcoală tind să ia parte într-o măsură mai mare la activităţi antisociale sau criminale şi într-o măsură mai mică să meargă la facultate. Studenţii care aveau o singură variaţie ale unei gene botezate DAT1 aveau note proaste doar la engleză. Prin contrast, cei care aveau o variaţie a genei DRD2 luau note proaste la toate patru materiile amintite, nu doar la una singură. Elevii cu o singură variaţie a genei DRD4 aveau note semnificativ mai mici la engleză şi matematică, dar doar puţin mai mici la istorie şi ştiinţe, în comparaţie cu cei al căror ADN nu înregistra astfel de variaţii genetice. Beaver este professor asociat la Colegiul de Criminologie şi Drept Penal al Universităţii de Stat din Florida şi autor al peste 100 de lucrări pe tema factorilor biosociali care generază comportamentul infracţional
