ANIVERSARE Elevii Scolii de Muzicã si Arte Plastice “N.N.Tonitza” din Bârlad vor celebra 130 de ani de la nasterea marelui pictor român, bârlãdeanul Nicolae Tonitza. Manifestarea se va concretiza mâine, la ora 11.00, printr-o expozitie de artã plasticã pe simezele Centrului “Mihai Eminescu” din Bârlad.
La Centrul “Mihai Eminescu” Bârlad va avea loc mâine, 13 aprilie, la ora 11.00, vernisajul expozitiei de artã plasticã intitulatã sugestiv EXPERIMENT. Pe simeze vor fi expuse lucrãri realizate de elevi ai Scolii Gimnaziale de Arte “N.N.Tonitza” din Bârlad, sectia artã plasticã. Manifestarea este initiatã de profesorul Dionisie Gradu si se desfãsoarã în colaborare cu Scoala de Arte “N.N. Tonitza”, Primãria si Consiliul Local din Bârlad, Inspectoratul Scolar Judetean Vaslui, Biblioteca Municipalã “Stroe S. Belloescu” Bârlad si institutia gazdã. Profesorii îndrumãtori ai elevilor sunt Georgel Pascu si Dionisie Gradu. Programul include si un recital instrumental în interpretarea elevilor scolii Gimnaziale de Arte “N.N.Tonitza” Bârlad, sectia muzicã. Expozitia va fi prezentatã de prof. dr. Laurentiu Chiriac, iar moderatorul manifestãrii va fi bibliotecara Geta Modiga. Manifestarea este dedicatã împlinirii a 130 de ani de la nasterea lui N.N. Tonitza la Bârlad.
Cel mai mare pictor bârlãdean de pânã acum: N.N.Tonitza
Nicolae Tonitza (1886 – 1940) a fost un artist plastic si grafician român, interpret al “tristetelor luxuriant colorate” si al unor sincere simtãminte de revoltã mocnitã si îndelung resemnatã. S-a nãscut la Barlad, in 1886, primul dintre cinci copii ai Anastasiei si ai lui Neculai Tonitã. Frecventeazã Scoala primarã de bãieti nr.2 si urmeazã Gimnaziul Real “Manolache K. Epureanu” din Bârlad. În anul 1902pãrãsesteorasul natal pentru a se înscrie la Iasi, la Scoala Nationala de Arte (dar nu va putea sã îsi ia diploma de absolvire, deoarece participã în ultimul an la o grevã a studentilor). Pleaca in 1908 în orasul Munchen din Germania unde este admis la Königlich Bayerischen Akademie der Bildenden Künste (Academia Regalã Bavarezã de Arte Frumoase). Expune la Kunstverein, trimite caricaturi la revista Furnica si articolul “Importanta criticii de artã” la revista Arta românã din capitala MOldovei, Iasi care reprezintã debutul sãu în publicisticã. Pãrãseste fãrã sã-si fi terminat studiile, si cãlãtoreste în Italia, in 1909 si în toamnã ajunge in Franta rãmâne pentru doi ani in capitala statului, la Paris. Acolo face studii dupã pictori celebri. Influenta preocupãrilor din epocã nu întârzie sã-si punã amprenta în opera tânãrului artist, pe care calitãtile de colorist si prospetimea senzatiilor îl fac sã gãseascã repede drumul spre originalitate. Problemele curetelor din pictura impresionismul si postimpresionismul si, nu mai putin, modul decorativ de a gândi, compozitia si fastul stilului belle époque îi vor determina hotãrâtor optiunile estetice. Picteazã peisaje, portrete si compozitii, pe care le expune în atelierul sãu din Paris. Echilibrul si hedonismul- acea bucurie neretinutã în fata fermecãtoarelor aparente ale realitãtii – senzualitatea temperatã, se traduc deja în aceste opere de început, pline de strãlucirea luminii, exaltarea tonurilor si sudura perfectã dintre formã si culoare. Dupã rãzboi se stabileste `n tara, mai precis la Bucuresti unde – alãturi de participãrile la expozitii si ilustrãri de cãrti – colaboreazã la publicatii de orientare socialistã cu desene si cronici artistice. Devine redactor la revista Artele Frumoase. În anul 1939 se îmbolnãveste grav si se stinge din viatã in februarie 1940.