O investitie de numai 600.000 de euro ar injumatati suferintele a sute de copii arsi. In multe privinte, tratamentul lor este ca in urma cu 30 de ani
Maria are doar doi ani si din simbata Pastelui casa ei este Spitalul de Copii. A ajuns arsa pe aproape o jumatate din corp, dupa ce parintii ei au scapat-o in oala in care fierbea mincarea. Ca si cum suferinta ei nu ar fi fost de ajuns, au urmat luni de spitalizare neincheiate inca. In tot acest timp, Mariei i s-au prelevat de mai multe ori bucati de piele de pe coapse pentru a-i fi acoperit trunchiul. Daca spitalul ar fi avut piele sintetica pentru a-i acoperi ranile, timpul de vindecare a fetitei ar fi fost redus cu o treime, cel putin, spun medicii. Si daca micuta ar fi putut beneficia de toaletare zilnica a ranii, sedata, fara a simti durerea, timpul de vindecare s-ar fi injumatatit. Pentru ca unitatea medicala nu are insa dotarea necesara, ranile Mariei au putut fi toaletate doar o data la doua, trei zile, sub efectul unor calmante, asa ca Maria a resimtit 90% din durere, iar timpul de vindecare s-a dublat. Iar in zilele in care i-au fost schimbate pansamentele nu a mincat nimic pina la amiaza, pentru ca si ea, ca si ceilalti copii arsi, prezinta risc septic si sint lasati la urma, in lipsa unui salon special pentru ei. Un centru pentru arsuri dotat corespunzator ar costa aproximativ 600.000 de euro, spun reprezentantii spitalului. In timp ce autoritatile analizeaza posibilitatea, sute de copii sint tratati anual ca in urma cu 30-40 de ani, potrivit specialistilor. Iar consecintele sint devastatoare nu doar pe plan fizic, ci si pe plan psihic.
S-a bucurat atunci cind m-a vazut. Pentru inceput a zimbit si a spus citeva cuvinte. In momentul in care medicul a incercat insa usor sa ii dea la o parte bluzita pentru a putea vedea marcile fizice ale suferintei ei, Maria a intrat parca intr-un soc. A inceput sa plinga si sa tremure si il ruga pe medic incontinuu sa o inveleasca si sa nu ii faca baie. Desi doctorul aproape ca nici nu i-a dat bluza la o parte, vazind ca fetita este speriata, Maria continua sa spuna parca obsesiv „nu baie” si „inveleste-ma”. Pe chipul ei de doar doi ani s-a asternut o maturitate neasteptata.
Doar medicii care au ingrijit-o din data de 23 aprilie pot explica motivele pentru care fetita nu suporta sa fie atinsa. „Copiii arsi necesita un tratament special, iar baile cu rivanol intra in schema de tratament. Desigur, sint dureroase si atunci ea s-a speriat pentru a crezut ca ii vom face baie”, a spus dr. Dana Mandrasescu, specialist in chirurgie pediatrica in cadrul Spitalului de Copii. Cazul Mariei este dramatic din multe puncte de vedere. Atunci cind a ajuns la spital prezenta arsuri pe 40% suprafata corporala, arsuri de gradele II-III, pentru ca parintii o scapasera in oala cu bors. „Fetita a fost transferata de la spitalul din Bacau la o zi dupa internare. Arsurile implicau tot trunchiul posterior si anterior, coapse, perineu si regiune fesiera. S-a facut toaletare, i s-au pus pansamente, iar dupa trei saptamini a necesitat si o grefa de piele la nivelul trunchiului. Pentru a putea recolta piele, am asteptat sa se vindece arsura de pe coapsa, ulterior i s-au facut trei interventii la o saptamina si un pic diferenta. Pentru ca nu aveam cum sa recoltam piele indeajuns intr-o singura interventie, nu aveam de unde”, a afirmat dr. Dan Mandrasescu. Si pentru ca pielea nu a fost suficienta, bucatile recoltate nu au putut fi puse chiar una linga alta pe trunchi, asa ca in locurile ramase neacoperite fetita inca mai singereaza. Ca evolutie insa, medicii sint multumiti si spun ca intr-o saptamina, doua ar putea merge acasa. Asta daca ar si veni parintii sa o ia, intrucit nu au mai dat pe la spital din primele zile in care a fost internata. Abia daca au mai dat un telefon pentru a le cere cont medicilor de ce este tinut copilul atit de mult in spital.
Bacaul mai salveaza Iasul din cind in cind
Daca doctorii ar fi putut acoperi ranile Mariei cu piele sintetica pina sa poata recolta piele de pe coapsele ei, timpul de vindecare ar fi fost scurtat chiar si cu o treime. „De cind am venit eu aici, am incercat sa introduc, pe cit posibil, metoda cu excizie si acoperirea imediata a ranii. La adulti se poate face 10% intr-o singura operatie, la copii insa maximum 5-7%. Mai ales daca nu ai cu ce acoperi. Deci exista derm si epiderm la suprafata. Ideal este dupa ce scoti escara sa acoperi cu piele sintetica sau de la donatori, iar dupa sase, noua zile sa inlocuiesti cu piele proprie. In timpul acesta de citeva zile sint centre in lume in care se recolteaza un centimetru de piele al pacientului si apoi se multiplica. Sau se poate acoperi cu piele sintetica pe care organismul o asimileaza in trei saptamini, dar este foarte scumpa”, explica dr. Sidonia Susanu, chirurg plastician in cadrul Spitalului de Copii. Spre deosebire de Maria, un baietel ars si el pe 35% suprafata corporala urma sa plece acasa dupa doar trei saptamini de la internarea in Spitalul de Copii. Si asta pentru ca primise de la Spitalul din Bacau piele sintetica. „La baietelul acesta am primit, din fericire, piele artificiala si pansamente mai bune de la spitalul din Bacau. In prima operatie am facut 7-8% din escara, apoi am grefat de doua ori la citeva zile diferenta. Dar o treime din rana s-a vindecat cu pielea aceea artificiala care i-a permis celei de dedesubt sa se regenereze. A redus timpul de vindecare”, explica dr. Sidonia Susanu, chirurg plastician. Maria nu a avut noroc insa. Pielea sintetica este costisitoare, iar unitatea medicala nu isi permite sa o achizitioneze. Banci de piele acreditate in Romania sint la Bucuresti, Timisoara si Ploiesti, nici una insa in Moldova. „Noi nu avem foarte multi bani nici pentru tratament. In timp ce in lume se pune piele artificiala, noi pansam cu fasa din bumbac”, a adaugat dr. Sidonia Susanu.
Pacientii stau claie peste gramada in saloane
Lipsa unei banci de piele nu este insa singurul lucru care ii impiedica pe medici sa trateze corespunzator acesti copii. Inca de la internarea in compartimentul de Arsuri, copiii arsi stau, practic, intr-un sector septic, si nu aseptic asa cum ar trebui sa fie. Pentru ca arsura poate duce la sepsis, infectie mortala, copiii ar trebui sa fie izolati, potrivit doctorilor. De asemenea, ar trebui sa stea un pacient, maxim doi in fiecare salon. „Acum, in ATI sta un singur pacient in rezerva, dar in saloane stau cite cinci, sase pacienti cu tot cu parinti, avem doua saloane. Este ideal sa nu se plaseze un pacient nou cu unul vechi, tocmai pentru a evita complicatiile. La noi insa nu se pot separa cei vechi de cei noi, este imposibil, doar in ATI stau separat”, a precizat dr. Sidonia Susanu. Nu in ultumiul rind, o rezerva ar trebui sa contina toate facilitatile de reanimare, printre care si oxigen in caz de sedare normala. „Noi pansam fara sedare pentru ca nu avem oxigen, in caz de am seda cu medicamente si ar aparea probleme respiratorii. Asa ca sedam cu analgezice, dar 90% din durere se resimte. Iar toleranta la durere scade, ceea ce intirzie perioada de vindecare cu aproximativ 50%. Si deci nici nu se poate toaleta in conditii normale, pentru ca doare foarte tare, motiv pentru care se face toaletarea la doua, trei zile. Iar in ziua in care nu schimbi pansamentul, plaga nu evolueaza, ceea ce inseamna ca nu merge spre bine, sau ca se poate ajunge chiar la complicatii, la necroza, la insuficienta renala, cardiaca si altele”, a mai spus chirurgul plastician. Pina la complicatii insa, pe holul compartimentului de Arsuri din cadrul spitalului, in dreptul salonului in care se schimba pansamentele, pot fi auzite strigate sfisietoare ce denota ca niste calmante nu pot face fata durerii insuportabile.
Copiii nu au voie sa manince aproape toata ziua cind li se face anestezie
Necesara ar fi, asadar, si o sala de operatie, si una de pansament doar pentru copiii arsi, pentru ca salile normale se supun programului intregii sectii de Chirurgie. Astfel ca abia dupa ce sint vazuti toti pacientii din Chirurgie sint pansati si copiii arsi. Acest lucru este necesar pentru a evita contaminarea si sepsisul, dar asta face si ca acesti copii sa nu poata minca nimic pina atunci pentru ca primesc anestezie. Desi din tratamentul de baza in arsuri face parte si alimentatia hipercalorica, pentru ca ranile sa se regenereze cit mai repede, copiii nu pot beneficia, astfel, de aceasta alimentatie in ziua in care sint introdusi in sala. Iar perfuziile nu echivaleaza cu mincarea ce se elimina prin intestin, spun doctorii, asa ca timpul de vindecare a ranilor este din nou prelungit. Pentru a evita toate acestea, copiii ar trebui sa aiba la dispozitie sali cu circuite proprii si sa fie ingrijiti de personal medical care sa se ocupe doar de micutii arsi, pentru ca o posibila infectie sa nu fie raspinda si la alti pacienti care necesita chirurgie plastica din alte motive decit arsurile. Si o baie ar fi de folos, pentru ca atit personalul medical, cit si apartinatorii pacientilor sa poate face dus inainte si dupa ce au intrat in salon. Si in ceea ce priveste manevrele personalul ar trebui sa fie instruit si separat de restul personalului din spital. Pentru ca un pacient ars trebuie sa fie capotat, masat, operat, iar manevrele difera, spun medicii. „Eu ar trebui sa ma ocup de chirurgie plastica. Aici intra si arsura, dar separat. Si exista o conventie tacita cu spitalul ca ma ocup de cele grave, iar de cele mai putin grave se ocupa ceilalti chirurgi generalisti. Pentru ca punerea unui pansament dureaza jumatate de ora, o ora, iar durerile sint cumplite, nu as avea cum sa ma ocup eu de toti pacientii arsi”, a declarat dr. Susanu. Un singur chirurg plastician este, asadar, insuficient pentru a se putea ocupa de toti pacientii arsi.
Ce suma ar fi necesara pentru un Centru de Arsi
Un Centru de Arsi care sa contina dotarea necesara ce nu se regaseste acum in Spitalul de Copii ar costa aproximativ 600.000 de euro, spun reprezentantii unitatii medicale. O suma echivalenta cu o luna de functionare a unui spital precum cel de Recuperare, spre exemplu. „Un pacient ars poate sta in spital si luni de zile, iar costurile sint de sute de mii de lei, pe cind noi primim 1.500 de lei de la Casa de Asigurari de Sanatate pentru un astfel de pacient. Daca ar fi sa realizam un centru doar pentru cei arsi, investitia ar ajunge undeva la 500.000-600.000 de euro, spus cu zgircenie. Suma nu este foarte mare, dar noi nu o avem. Centrul ar trebui sa fie intr-o cladire separata si sa aiba dotare proprie: 25 de paturi, nu 10 cum avem acum in compartiment, cinci aparate de ventilatie mecanica, banca de piele, 20-30 de pompe de perfuzie, microscop operator, sala de operatie si personal doar pentru cei arsi, patru chirurgi plasticieni. Pentru ca toate arsurile grave din regiune vin la noi”, a mentionat dr. Valentin Munteanu, managerul Spitalului de Copii. Aparatele de ventilatie mecanica prezente in spital si care deservesc pentru toti pacientii sint vechi de 20 de ani, potrivit managerului, si desi s-au facut memorii inclusiv la Ministerul Sanatatii, spitalul nu a primit inca ajutor din partea autoritatilor pentru a achizitiona aparate noi. Abia de a putut fi angajat chirurgul plastician in iarna, pentru ca pina acum se lucrase doar cu chirurgi generalisti.
„In Occident, toata sectia de arsi din Copou ar fi pentru maximum doua persoane arse”
Cum spitalul nu are fonduri, Centrul pentru Arsi ar trebui sa fie realizat din fonduri de la Consiliul Judetean si Ministerul Sanatatii, iar decontarea cazurilor sa fie facuta printr-un program national pentru arsuri, program ce nu exista in prezent. „In Romania, din pacate, arsii sint tratati complet neadecvat pentru ca medicii nu au cu se sa lucreze, nu exista cu adevarat o sectie de arsi. Am lucrat in Statele Unite al Americii, Japonia, Franta si Germania. Sintem departe, toata sectia de arsi de la fostul Spital de Urgente din Copou ar fi pentru maximum doua persoane arse. In SUA, unde se trateaza cel mai bine arsii, costurile pentru un singur bolnav pe zi sint de 10.000 de dolari. Iar la Spitalul de Copii ar trebui o sectie de arsi, dar si o sectie adevarata care sa se ocupe de malformatii cranio-faciale. In materie de arsuri si de malformatii sintem ca acum 30-40 de ani, e greu”, a precizat dr. Dragos Pieptu, prorector al Universitatii de Medicina si Farmacie Iasi. Necesitatea unui astfel de centru este recunoscuta de catre autoritati, insa decizia de a infiinta unul nu a fost luata pina in prezent. „Este necesar un centru, dar cred ca nu se justifica doua, unul pentru adulti si unul pentru copii, cred ca unul pentru ambele este de ajuns. Investitia nu are cum sa revina Ministerului Sanatatii, atit timp cit Spitalul de Copii apartine Consiliului Judetean. Ministerul poate participa la o astfel de investitie daca doreste, in conditiile in care CJ participa si el. Ar insemna ca CJ-ul sa initieze proiectul, sa puna 5%, iar restul sa puna Ministerul. Dar un centru de arsi necesita un spatiu extrem de bine izolat si o structura speciala. Analizam acum un proiect, speram ca in viitorul apropiat sa existe si in Iasi un centru”, a afirmat dr. Vasile Cepoi, seful Directiei de Sanatate Publica Iasi. Tot la viitor se raporteaza si seful Consiliului Judetean. „Deocamdata nu este posibil ca CJ-ul sa realizeze o astfel de investitie, dar poate fi luata in calcul in viitor. Bineinteles, cu ajutor de la Ministerul Sanatatii. Pentru ca noi nu avem un singur spital, avem sase, iar a suporta intreaga investitie ar fi o povara imposibil de dus. 5% am putea pune, dar nu tot. In orice caz, ar trebui sa mi se prezinte proiectul inainte sa stiu despre ce este vorba mai exact”, a replicat Constantin Simirad, presedintele Consiliului Judetean Iasi. Pina in momentul in care va fi luata o hotarire in acest sens, suferinta a zeci de copii este multiplicata in fiecare zi.
Peste 70 de copii internati cu arsuri in primele sase luni ale anului
In anul 2010, la Spitalul de Copii s-au internat 155 de pacienti arsi, totalizind un numar de 2.404 zile de spitalizate. Din cei 155 de copii, 115 erau din mediul rural, iar din total 92 erau baieti si 63 fete. Conform doctorilor, 13 aveau virsta sub un an, 93 aveau virsta intre 1 si 4 ani, 36 intre cinci si 14 ani, iar alti 13 intre 15 si 18 ani. In rindul a patru dintre pacienti a fost inregistrat decesul. In ceea ce priveste primele sase luni ale anului 2011, au fost internati 71 de copii in compartimentul de Arsuri, totalizind un numar de 868 de zile de spitalizare. Sase copii aveau virsta sub un an, 41 de pacienti intre 1 si 4 ani, 21 intre cinci si 14 ani, iar alti trei intre 15 si 18 ani. Pina la finalul lunii iunie a fost inregistrat un singur deces in rindul pacientilor care suferisera arsuri. „De regula, copiii ajung la noi in urma arsurilor cu lichid, lapte fierbinte, ceai, mamaliga si apoi apa. Sint copii foarte dinamici, mai ales pina la trei ani, si cauta sa descopere lucruri si, din pacate, sufera arsuri”, a declarat dr. Maricel Burlacu, purtator de cuvint al Spitalului de Copii. Potrivit medicilor, arsurile pot fi de suprafata, de gradul I, (este afectata doar epiderma), pot fi de gradul II (este afectata si membrana bazala, structura pe care este fixata pielea, aspectul fiind da besici), de gradul III (trece de membrana bazala si ajunge pina la dermul profund, pielea fiind afectata in intregime), sau de gradul IV (afecteaza inclusiv aponevroza, structura fibroasa ce tine muschii la un loc).
Plagile trebuie tratate cit mai repede
Arsurile de gradul IV sint cele mai grave si sint cauzate de electrocutii sau trasnete. „Este crucial ca pacientul sa ajunga la spital in maximum doua ore de la incident. Pentru ca daca arsura e intensa, pielea nu mai functioneaza si pe acolo se pierd lichide, apa, dar si proteine, printre altele. Daca pacientul ajunge dupa doua ore la spital, se instaleaza socul hipovolemic, daca e ars peste 30% din suprafata corporala, si atunci e greu de stapinit. La nivelul pielii arse se pierde plasma, cum spuneam, si ramin vasele de singe si inima sa pompeze in gol. Si se poate ajunge la insuficienta cardiaca care duce la deces din cauza socului hipovolemic”, a adaugat dr. Burlacu. Este primordial, astfel, ca pacientul sa fie adus la spital pentru a-i fi decontaminata rana, pentru a primi lichide si a i se combate socul dureros. Daca arsurile de gradele I si II se vindeca fara cicatrice, la arsurile de gradul III poate aparea cicatricea cheloida (brida), acea piele strinsa care uneori poate trage de segmente de membre si poate limita miscarile, fiind necesara operatia pentru indreptarea ei sau pentru un transplant de piele. La arsurile de gradul IV, pe linga interventia chirurgicala poate fi vorba, din nefericire, si despre amputari de membre. „Pacienti avem multi, nu ramin toti internati. In medie avem 10 pe zi, in unele zile chiar si 20. O arsura se considera grava atunci cind este de gradul IV si depaseste 10% suprafata corporala sau se regaseste pe zone functionale sau estetice, fata, mina, perineu. Grava este si arsura prin electrocutie sau chimica, iar orice arsura la copiii sub 1 an se considera, de asemenea, grava si se interneaza imediat”, a precizat dr. Sidonia Susanu. Anul acesta a fost transferat un singur copil la un spital din Bucuresti, la cererea parintilor. In rest, unitatea medicala a ingrijit micutii ajunsi la spital, desi au fost necesare eforturi mari pentru a putea asigura pina si aceste ingrijiri. O investitie de aproximativ 600.000 de euro si o finantare corespunzatoare ulterior ar putea reprezenta sfirsitul chinurilor prin care trec acesti copii.
