ATITUDINE… Ministrul Sãnãtãtii, Nelu Tãtaru, care deschide lista PNL pentru Camera Deputatilor în judetul Vaslui, a fãcut mai multe declaratii, la B1TV, referitoare la nevoia de testare în România si de cum influenteazã numãrul de teste raportãrile infectãrilor. Nelu Tãtaru a spus cã în prezent, în tarã, sunt 169 de puncte care efectueazã teste COVID-19, maximul istoric al testãrilor, 52.420, fiind atins în perioada iulie-august, atunci când a fost perioada concediilor. Ministrul Sãnãtãtii a mai afirmat cã existã o transmitere comunitarã accentuatã, care diferã de la judet la judet.
Ministrul Sãnãtãtii ar vrea ca în urma oricãrui caz pozitiv sã se facã „o anchetã realistã” pentru cã multe dintre aceste cazuri pozitive se feresc sã declare cu câte persoane au intrat în contact. „Dacã mã întrebati pe mine, ar trebui sã fie orice anchetã, orice caz pozitiv cu o anchetã realistã dupã fiecare caz. În conditiile în care ne bazãm pe declaratia cazului pozitiv, suntem la mâna acelui caz pozitiv care declarã anumite persoane sau nu le declarã. Urmãrirea fiecãrui caz din declaratie înseamnã iar, la fel, dacã este simptomatic, testare, dacã nu este simptomatic, carantinare si, la aparitia simptomelor, testare”, a spus Tãtaru. Acesta a precizat cã cele mai multe teste s-au fãcut în varã, atunci când foarte multi români au mers în concedii. „Dacã ne referim la o perioadã, lunile iulie-august, când am avut si perioada concediilor si se fãceau si testãri la cerere, atunci, luând maximul istoric al fiecãrui laborator, se ajungea la cele 144 de laboratoare la 50.000 de teste – sau, mai precis, erau 52.420 de teste lucrate ca maxim istoric al fiecãrui laborator. În practicã, în schimb, lucrurile stau un pic altfel. Testãrile se fac la anumite recoltãri. Recoltãrile se fac la definitie de caz, definitia de caz incluzând anchetele epidemiologice, anumite categorii de persoane, cele care sunt institutionalizate, cei care îngrijesc aceste institutii, cei care se pregãtesc de transplant, cei de la Oncologie, cei care fac dializã, femeile gravide care intrã sau ies din izolare sau din carantinã, precum tot ce înseamnã respirator-simptomatic beneficiazã de aceste testãri”, a mai afirmat Nelu Tãtaru. Azi, România are 169 de puncte în care se testeazã, ceea ce ar fi trebuit sã creascã si numãrul testelor. Acest lucru nu se întâmplã, spune ministrul Sãnãtãtii, si din cauza resursei umane, care în aceastã perioadã este extenuatã. „În acest moment avem 169 de puncte care testeazã, dar o datã avem aparatura si în al doilea rând avem partea umanã. Dupã cum ati putut vedea si dumneavoastrã, sâmbetele si duminicile se testeazã mai usor sau lucreazã mai putin aceste laboratoare, de aceea putem vedea duminica si luni un numãr mai mic de teste si efectiv un numãr mai mic de rezultate pozitive. În contextul în care luãm lunile iulie-august, în care aveam o pozitivare de 10%, realitatea este cã acum avem un 35% – 40%. Avem si o transmitere în comunitate mai accentuatã, cu diferente de la un judet la altul. Acum douã sãptãmâni jumãtate eram în zona de centru, apoi spre nord-vest”, a mai precizat Nelu Tãtaru.
Factorii care decid carantinarea unei localitãti
Ministrul Sãnãtãtii a explicat cã decizia de a carantina o localitate nu se ia doar în functie de rata de infectare, ci se tine cont si de gradul de ocupare al spitalelor. „O carantinare a unei localitãti implicã mai multe, nu neapãrat acel indice pe care îl avem, cumulat în ultimele 14 zile. Sunt câteva criterii. Sunt criteriile majore, de exemplu existenta si ocuparea spitalelor din acea localitate. Sunt punctaje care se fac. De exemplu, dacã sunt ocupate peste 90 la sutã sectia si terapia intensivã, sunt 20 de puncte. Dacã sunt ocupate doar sectia sau doar ATI- 15 puncte”, a afirmat Nelu Tãtaru.
Se cautã solutii pentru a extinde testarea pentru COVID-19 prin teste rapide
În România, testele rapide antigen sunt folosite în prezent pentru triajul simptomaticilor în unitãtile de primiri urgente si în compartimentele de primiri urgente, având în vedere necesitatea de a descongestiona cât mai rapid, dar si în sigurantã, aceste zone. Aceastã decizie a fost adoptatã conform recomandãrilor Organizatiei Mondiale a Sãnãtãtii si Centrului European de Prevenire si Control al Bolilor si sustinutã de Comisia de management clinic si epidemiologic al infectiei COVID a Ministerului Sãnãtãtii. În acest context, la cererea ministrului Sãnãtãtii, Nelu Tãtaru, experti din cadrul Ministerului Sãnãtãtii, ai Agentiei Nationale a Medicamentului si Dispozitivelor Medicale si ai Institutului National de Sãnãtate Publicã, împreunã cu reprezentantii Colegiului Farmacistilor, lucreazã la adaptarea legislatiei nationale actuale, astfel încât comercializarea si utilizarea testelor rapide antigen sã se realizeze în conditii adecvate. Noul demers legislativ va completa eventuale discontinuitãti ale legislatiei actuale, atât pentru aceste teste, cât pentru alte dispozitive medicale, în cazul în care este necesar. „A avut loc o primã întâlnire a expertilor pentru identificarea solutiilor de utilizare a testelor rapide în afara UPU/CPU, într-un cadru reglementat si adaptat. Testarea trebuie realizatã în deplinã sigurantã pentru persoana testatã si pentru ca sã existe beneficiu pentru sãnãtatea publicã, rezultatul trebuie raportat, monitorizat si cuantificat”, a declarat ministrul Sãnãtãtii, Nelu Tãtaru. Potrivit recomandãrilor Centrului European de Prevenire si Control al Bolilor, testele rapide antigen au o capacitate mai redusã de a identifica persoanele bolnave, comparativ cu testarea RT -PCR si sunt recomandate pentru utilizare numai în anumite conditii si de cãtre profesionisti. În mod particular, aceste teste sunt destinate pentru a fi utilizate numai de cãtre profesionisti, ceea ce înseamnã cã se recomandã ca prelevarea probei si interpretarea rezultatelor sã se facã de cãtre personal medical calificat. Dacã testele rapide nu sunt utilizate de cãtre profesionisti, asa cum producãtorul mentioneazã în instructiunile de utilizare, rezultatele pot fi compromise.
