CE TREBUIE SÃ STIM…Rãceala si gripa sunt cele mai comune infectii ale sistemului respirator. Si sunt diferite, chiar dacã par similare. Aceste douã afectiuni sunt atât de recurente, întrucât se repetã an de an, mai ales în sezonul rece, încât rata îmbolnãvirilor este foarte dificil de determinat cu precizie. Bolile din sfera afectiunilor respiratorii apar la nivel mondial si se rãspândesc foarte repede în rândul populatiei, în special în zonele aglomerate. În tara noastrã epidemiile anuale de gripã apar în toamnã si iarnã, afectând aproximativ 5-15% din populatie. Faptul cã sunt boli foarte comune, ne poate face neglijenti în felul în care ne raportãm la ele. Mãsurile de preventie, precum spãlatul des pe mâini, evitarea spatiilor aglomerate si vaccinarea au fost si vor rãmâne mãsuri pe care le putem lua pentru a evita infectarea. Când acestea însã dau gres existã alternative naturale pe care le putem lua în considerare. Natura are si ea antibioticele sale. Am solicitat câteva sfaturi unor medici specialisti în pneumologie sau medici de familie, care s-au aliat cu noi, jurnalistii în încercarea de a diminua efectele acestor boli. Iatã câteva idei despre cum putea scãpa de viroze si gripã pe cale naturalã, fãrã multe medicamente! Si absolut fãrã antibiotice! Multumim celor douã doctorite Burghiu-Cîsleanu Alina (pneumolog) si Laura Sava (medic de familie), ambele din Bârlad, care ne-au ajutat la realizarea acestui material.
Rãcelile au de obicei un debut treptat, cu simptome care se dezvoltã pe parcursul mai multor zile. Simptomele rãcelii sunt mai usoare si pot dura aproximativ o sãptãmânã. Gripa are adesea un debut brusc si mai sever. Simptomele tind sã aparã rapid si pot fi intense. În timp ce majoritatea oamenilor se recupereazã în decurs de o sãptãmânã sau douã, unele simptome de gripã pot persista pentru o perioadã mai lungã. Simptomele obisnuite ale rãcelii includ nas înfundat sau care curge, strãnut, durere în gât, tuse si obosealã usoarã. Febra este mai putin frecventã la adulti, dar poate apãrea la copii. Simptomele gripei sunt mai severe si pot include febrã mare (de obicei peste 38° C), frisoane, dureri în corp, dureri de cap, obosealã, tuse uscatã si dureri în gât. Pot apãrea si simptome gastrointestinale, cum ar fi greata si vãrsãturile, desi sunt mai putin frecvente.
Complicatii grave, febrã, contagiune, dietã, hidratare si somn
Febra este rarã la adultii rãciti, dar poate fi mai frecventã la copii. Pe de altã parte, în cazul gripei, febra este un simptom comun si proeminent, în special la adulti. Rãceala, în general, nu duce la complicatii severe. Ele sunt de obicei usoare si autolimitante. Gripa poate duce însã la complicatii grave, cum ar fi pneumonie, bronsitã, infectii ale sinusurilor, care, în cazuri severe, pot duce la spitalizare sau deces. Prezintã un risc mai mare, în special pentru populatiile vulnerabile, cum ar fi persoanele în vârstã, copiii mici si persoanele cu afectiuni de sãnãtate subiacente. Rãcelile sunt contagioase, în primul rând prin contactul cu picãturile de la tuse si strãnut. Contagiozitatea este în general cea mai mare în primele zile de boalã. Gripa este foarte contagioasã si poate fi transmisã prin picãturi respiratorii, asemãnãtoare rãcelilor. Persoanele cu gripã pot rãspândi virusul chiar înainte de a prezenta simptome si câteva zile dupã. Iatã ce trebuie sã faceti pentru a preveni infectia cu acesti virusi, ori bacterii sau mai bine ce trebuie consumat. O dietã completã oferã vitamine si minerale esentiale care sustin functia imunitarã. Concentrati-vã pe o varietate de fructe, legume, cereale integrale, proteine slabe si grãsimi sãnãtoase. Includeti alimente bogate în Vitamina C (de exemplu, fructe citrice, cãpsuni, ardei gras), vitamina D (de exemplu, peste gras, produse lactate fortificate) si zinc (de exemplu, fasole, nuci, cereale integrale). Si hidratarea este esentialã pentru sãnãtatea generalã, inclusiv pentru functia imunitarã. Consumul suficient de apã ajutã la mentinerea echilibrului fluidelor corporale si sustine diferite procese biologice. Prioritizeazã mai ales somnul de calitate, deoarece joacã un rol crucial în reglarea si functionarea sistemului imunitar. Tintiti cãtre 7-9 ore de somn pe noapte pentru a optimiza sãnãtatea imunitarã. Iatã ce prescrie medicul în varianta unui tratament generalizat, cu ceva medicamente în caz de febrã precum si hidratarea cu ceaiuri urmatã de odihnã! „Tratamentul generalizat în caz de virozã respiratorie este urmãtorul: Paracetamol în caz de febrã, frisoane, dureri musculare sau articulare si cefalee. Hidratare corespunzãtoare, bãuturi calde (ceaiuri din plante, lapte) cu miere. Odihnã corespunzãtoare si relaxare. În cazul în care simptomele persistã mai mult de 3 – 5 zile sau se agraveazã, consultati medicul de familie sau un specialist în functie de gravitatea simptomelor”, a mentionat pentru cititorii nostri medicul bârlãdean pneumolog Alina Boghiu Cîsleanu .
Remedii pe care le poti face acasã pentru rãcealã si gripã
A fi bolnav, chiar si atunci când sunteti acasã în pat, nu este deloc plãcut. Combinatia de dureri de corp, febra, frisoane si congestie nazalã poate fi suficientã pentru a face pe oricine sã se simtã cumplit. Existã o multime de remedii care se pot face acasã ce pot atenua simptomele si vã pot aduce înapoi la normal. Însã, dacã aveti ceva probleme cu respiratia, bãtãi rapide ale inimii, vã simtiti slãbit sau aveti alte simptome severe, adresati-vã medicului. Iatã ce vã recomandã medicul de familie Laura Sava, din Bârlad: „În gripã simptomele apar brusc. Sunt 4 tipuri de gripã, A, B, C si D. Tipul C are simptome mai usoare decât tipurile A si B. Simptomele frecvente la gripã sunt: durere de cap; obosealã; secretii nazale (nasul înfundat); durere de gât; febrã, frisoane; sau durere a corpului. Complicatiile ce pot apãrea în simptomatologia gripalã sunt infectiile urechii, diaree, vãrsãturi, ametealã, dureri în piept, crize de astm, pneumonii, probleme cardiace. Ca tratament, se recomandã sã rãmâneti acasã în primele zile dupã infectare, sã vã izolati, evitând transmiterea virusului si altor persoane. Trebuiesc consumate multe lichide si odihnã cât mai multã. Ca medicamente folositi decongestionante, inhibitori ai tusei, vitamine si ceaiuri. Aceste medicamente nu trateazã însã virusul în sine si nu pot scurta durata bolii, doar amelioreazã simptomele”, a precizat medicul Laura Sava.
Ghimbirul si Vitamina C din fructe, principalii inamici ai rãcelii
MEDICAMENTE NATURALE…Ghimbirul este o plantã minune. Beneficiile pentru sãnãtate ale rãdãcinii de ghimbir au fost promovate de secole, dar acum medicii spun cã au dovezi stiintifice despre proprietãtile sale curative. Câteva felii de rãdãcinã de ghimbir proaspãtã în apã clocotitã pot ajuta la calmarea tusei sau durerii în gât. Cercetãrile sugereazã cã pot, de asemenea, sã amelioreze senzatiile de greatã care însotesc adesea gripa. De exemplu, un studiu a constatat cã doar un gram de ghimbir poate „atenua greata clinicã de diverse cauze”. Faceti rost de un ceai de ghimbir si începti sã simtiti beneficiile sale calmante. Vitamina C este principala armã împotriva rãcelii. Aceasta joacã un rol important în organismul vostru, având multe beneficii pentru sãnãtate. Împreunã cu lãmâile verzi, portocalele, grapefruitul, legumele verzi si alte fructe si legume, lãmâile reprezintã o sursã bunã de vitamina C. Adãugarea sucului de lãmâie proaspãt la ceaiul fierbinte cu miere poate reduce flegma atunci când sunteti bolnav. Consumul de limonadã caldã sau rece poate ajuta, de asemenea. Desi s-ar putea cã aceste bãuturi sã nu vã scape complet de rãcealã, vã pot ajuta sã obtineti vitamina C de care sistemul imunitar are nevoie. Suficientã vitamina C poate ameliora infectiile tractului respirator superior si alte boli.
