La Spitalul „Sf. Spiridon”, bolnavii de cancer care au nevoie de acceleratorul de particule, aparat care a costat 4 milioane de euro, sint imobilizati prin sistemul „scirt si leucoplast”. Sub capul pacientului se asaza „scirtul”, polistiren expandat, iar pentru a nu se misca deloc, capul ii este fixat cu leucoplast lipit de masa. Imaginile surprinse de reporterii nostri arata ca unii medici lucreaza ca intr-un spital de front, si nu in cel mai mare spital din Moldova. Echipa medicala are nevoie de mult timp pentru a aseza corect pacientul, timp care ar putea fi folosit pentru tratarea altor pacienti aflati pe lunga lista de asteptare. Sistemul de imobilizare ar costa doar 40.000 de euro, dar spitalul nu are acesti bani.
Lipsa banilor din sistemul sanitar ii determina pe medici sa foloseasca metode de tratament demne de medicina din vremuri de razboi. Pacientii care sufera de cancer au posibilitatea de a se trata in Spitalul „Sf. Spiridon” la acceleratorul liniar de particule, aparat in valoare de 4 milioane de euro.
Medicina moderna se intilneste aici cu metode din Evul Mediu. Radioterapeutii sint obligati sa-si imobilizeze pacientii de la accelerator fixindu-le capul cu leucoplast pentru ca nu au bani sa cumpere un sistem de imobilizare potrivit. Pacientul trebuie sa ramina nemiscat pe timpul iradierii si, din cauza lipsei acelui sistem, asistentii medicali pierd foarte mult timp asezind pacientul in pozitia corecta. Acest timp ar putea fi folosit pentru tratarea altor bolnavi daca s-ar gasi 40.000 de euro pentru a cumpara sistemul de imobilizare.
90 de iradiati pe zi
Maria Condurache are 70 de ani si este la prima sedinta la acceleratorul liniar de particule de la Spitalul „Sf. Spiridon”. Femeia a venit tocmai de la Vaslui si se misca de parca toate greutatile lumii sint pe umerii ei. Intra speriata in prima sala si o asistenta o indruma spre camera acceleratorului. Gaseste un scaun liber si isi lasa acolo geanta si haina. Nu prea stie ce are de facut, pentru ca n-a mai trecut prin asta, si cauta aprobarea in ochii asistentilor. Acestia coboara masa acceleratorului si o ajuta pe pacienta sa se aseze cu fata in jos, in pozitia cea mai buna pentru sedinta de iradiere. Femeia ofteaza si mai ca-i dau lacrimile in timp ce incearca sa urmeze indicatiile personalului medical.
E absolut necesar sa fie asezata intr-o anumita pozitie, in care sa ramina nemiscata pe toata perioada iradierii. Femeia, venita aici din cauza unor metastaze osoase, sufera insa ingrozitor si fiecare miscare ii provoaca dureri de nesuportat. La un moment dat se lasa total in grija asistentilor, care asaza cu mina fiecare parte din corpul pacientei. „Nu ne mai miscam acum absolut deloc”, ii spune asistentul, in timp ce iese din sala.
Femeia ramane singura, abia respirind de frica sa nu strice munca asistentilor. Iradierea propriu-zisa a durat cel mult doua minute, adica de cinci ori mai putin decit asezarea pacientei pe masa. „E tare greu sa nu ma misc. Ma dor oasele, domnisoara, si am amortit acolo”, spune femeia in timp ce se da jos de pe masa. Asistentii medicali de radioterapie fac acest lucru de aproximativ 90 de ori pe zi.
Sistemul „scirt si leucoplast”
Fiecare miscare gresita a pacientului care nu a fost observata si remediata inainte de inceperea iradierii la acceleratorul de particule poate sa-l mutileze pe viata. Pentru ca iradierea sa se faca exact pe celulele canceroase, pacientul este nevoit sa stea nemiscat in timpul cit functioneaza acceleratorul. Acest lucru nu este posibil acum, pentru ca spitalul nu are fonduri pentru a achizitiona un sistem complet de fixare a pacientului pentru simulator si tratament.
Sistemul folosit de personalul medical este format din „scirt” expandat (polistiren) si leucoplast. Scirtul este folosit pentru sustinerea capului care este lipit de masa cu leucoplast. Aproape 90 de pacienti suporta zilnic sistemul „scirt si leucoplast”. „In momentul de fata, noi practic improvizam, pentru ca nu avem alta solutie. Un aparat de imobilizare costa in jur de 40.000 de euro, si, cu toate ca ne bucuram de sustinerea conducerii spitalului, acesti bani nu exista acum. Sistemul de imobilizare este insa o necesitate, nicidecum un moft. La accelerator se lucreaza cu zecimi de milimetru, daca ai gresit cit de putin, pacientul sufera mai mult. De exemplu, la o iradiere pentru o tumoare craniana, daca ai gresit un milimetru poti sa-i prinzi ochii. Dupa patru sedinte la accelerator, pacientul orbeste. Vrei sa faci bine si ajungi sa faci rau”, a declarat dr. Dragos Iancu, seful Clinicii de Radioterapie din cadrul spitalului.
„Dureaza foarte mult sa-i asezi pe masa si sa-i imobilizezi”
Desi pacientilor li se spune mereu ca trebuie sa stea nemiscati, nu de putine ori s-a intimplat ca acestia sa-si schimbe pozitia fie si printr-o respiratie mai adinca. „Am avut de multe ori si pacienti recalcitranti, care n-au inteles cit de important este sa nu se miste. Foarte greu este si cu pacientii care mai sufera si de afectiuni psihice. Au fost persoane care s-au urcat pe masa si si-au pus picior peste picior. Dureaza foarte mult sa-i asezi pe masa si sa-i imobilizezi. De cind ies eu din sala si pina ajung la aparat, pacientul se poate misca fara sa vrea, si eu nu mai pot face nimic”, a spus Emilian Molnar, asistent de radioterapie.
„Scirtul si leucoplastul” provoaca si pierdere de timp. Personalul medical spune ca, daca ar avea un sistem normal de imobilizat pacientul pe masa acceleratorului, durata unei sedinte s-ar reduce considerabil, lasind astfel posibilitatea de a mai introduce bolnavi in program. In acelasi timp, pe linga expunerea pacientului la o doza de iradiere in locuri in care n-ar avea nevoie de asa ceva, personalul medical este expus in fata unor eventuale reclamatii.
„Daca tratamentul nu este bine facut pentru ca pacientul s-a miscat si a fost iradiat in alt loc decit cel stabilit la simulator riscam sa fim acuzati ca nu ne-am facut treaba. Greseli se pot intimpla fara voia noastra. Foarte dificil este mai ales la pacientii la care trebuie sa rotim si masa, riscul de a se misca este mai mare”, a adaugat si Nadia Obada, asistenta de radioterapie.
Este singurul aparat de acest fel din Moldova
Acceleratorul liniar de particule de la Spitalul „Sf. Spiridon” este singurul aparat de acest fel din regiunea Moldovei folosit pentru tratarea pacientilor cu diverse tipuri de cancer. Daca in cazul unora efectul este doar paliativ, respectiv de calmare a suferintei, fara posibilitatea de vindecare, in cazul pacientilor care si-au descoperit afectiunea in timp util, acceleratorul poate ajuta la vindecarea completa.
Acum se lucreaza in doua ture in fiecare zi. De la 7.30 pina la 13.30 intra la terapie aproximativ 45 de pacienti, acelasi numar regasindu-se si in tura de dupa-amiaza. „In fiecare luna avem numai la consultatii pe radioterapie aproximativ 400 de pacienti. Nu toti intra insa la accelerator. Aici avem zilnic aproximativ 90 de pacienti, iar programari la iradiere s-au facut deja pina la sfirsitul lunii ianuarie din 2011”, a precizat dr. Iancu.
Solutia: un sistem de imobilizare in valoare de 40.000 de euro
Solutia salvatoare consta intr-un sistem de imobilizare a pacientului pe masa atit in timpul simularii, cit si in timpul tratamentului. Medicii au studiat mai multe oferte in acest sens si au ajuns la concluzia ca cea mai convenabila din toate punctele de vedere este un sistem care include componente pentru imobilizarea pacientului indiferent in ce regiune a corpului trebuie iradiat. Sistemul nu mai permite nici un fel de miscare a bolnavului, care este asezat comod, fara sa-i mai fie lipit capul de masa cu leucoplast.
Sistemul, al carui cost se ridica la aproximativ 40.000 de euro, are o placa de baza din fibra de carbon pentru masa de tratament, componente pentru cap, umar, torace, respectiv pentru pacientii cu cancer pulmonar sau de sin, componente pentru trunchi, genunchi si picioare, minere, suport pentru cap si alte accesorii.
„Pentru anumite pozitii ale corpului exista anumite masti care se muleaza pe forma corpului pacientului respectiv. Masca se baga in apa calda si apoi se asaza pe locul care nu trebuie miscat. Este siguranta perfecta. In momentul de fata, un stranut, o inghititura mai puternica sau chiar daca pacientul tuseste poate sa-i schimbe pozitia pe masa si astfel sa-i fie iradiat un tesut sanatos„, a spus dr. Iancu.
In eventualitatea in care se reuseste obtinerea de fonduri pentru achizitionarea sistemului de imobilizare, ar ramine in grija pacientului sa-si cumpere masca, costul acesteia ridicindu-se la aproximativ 100 de lei.
Medicii radioterapeuti si oncologi fac un apel la toti cei care ar putea sa-i ajute in a obtine banii pentru acest proiect. „Cine vrea sa doneze sume de bani pentru a ne ajuta sa rezolvam aceasta problema o poate face in contul spitalului. S-a stabilit deja cu conducerea spitalului ca pot fi incheiate contracte de sponsorizare si ca banii donati vor fi folositi pentru pacientii oncologici”, a mai spus dr. Iancu.
Contul in care se pot face donatii este RO90TREZ4065041XXX000713 si este deschis la Trezoreria municipiului Iasi. Spitalul se obliga prin contract sa aduca la cunostinta publicului sponsorizarea prin promovarea numelui sponsorului.
