Mortul nimãnui de la Valea lui Bosie, între mila oamenilor cu suflet bun si autoritãtile care îi datoreazã un…certificat de deces!

DRAMATIC… Bãrbatul în vârstã de 47 de ani, din Valea lui Bosie, gãsit dãunãzi într-o stare foarte gravã, zãcând cu rãni într-o casã dãrãpãnatã, a decedat ieri dimineatã. Drumul pânã la Spitalul municipal Husi, dupã ce s-a sunat la Ambulantã, a însemnat doar curãtarea si pansarea rãnilor, întrucât omul era deja în ultima fazã a unei boli cumplite. Numai cã necazul a venit din faptul cã, dincolo de lipsa oricãror lucruri cu care sã fie înmormântat crestineste, cei din jur au observat cã îi lipsesc exact actele necesare înhumãrii. „Doamne fereste, cât de greu este când nu te ajutã nimeni. Am fost la primãrie, dar greu de tot am reusit sã conving oamenii de acolo, sã mã ajute cu certificatul de deces, cã preotul nu îl îngroapã altfel”, spune huseanul Marin Lila, cel care l-a gãsit în ultimele zile de viatã si a încercat, dupã cât s-a priceput, sã facã ceva pentru muribundul abandonat de cei care au atributii în asistentã socialã.

Greu de spus cum s-ar fi procedat în cazul mortii lui Ovidiu, în casa dãrãpãnatã si fãrã curent electric, dacã nu s-ar fi nimerit pe acolo Marin Lila, cel care face dupã capul sãu acel voluntariat în cazurile sociale cu care se întâlneste. Marin a dat alarma pe internet si oamenii cu suflet mare au înteles mesajul. Unii s-au oferit sã dea niste haine, altii sã achite sicriul, iar câtiva, sensibilizati, au anuntat cã vor pune câte un ban, ca sã i se facã o pomanã crestineascã. Trupul neînsufletit a fost lãsat pe pat, cât s-a umblat dupã cele necesare, iar oamenii spun cã nimeni de la Primãria Tãtãrãni nu s-ar fi dus sã se intereseze de cazul care, fãrã îndoialã, este unul cu clare implicatii sociale. „Ca un câine a trãit, dar poate cã nu o sã fie dus ca un câine. Mama lui e bãtrânã, bolnavã, nu are nici de unele, e vai de ea. Noroc cã a venit bãiatul acesta de la Husi, care s-a interesat de el. Nu stiu cum a dat de caz, dar stiu cã de vreo sãptãmânã, douã, a venit pe aici. L-a curãtat pe bolnav, cã era tot o carne vie, i-a adus pat, apoi a sunat la Salvare. L-au dus la spitalul din Husi, dar l-au adus înapoi, cã nu se mai putea face nimic cu el. E foarte dureros când vezi asa ceva. Acum am auzit cã nu are acte sã fie îngropat cum trebuie”, au spus oamenii din Valea lui Bosie.

Cazul „Ovidiu”, între mila oamenilor cu suflet bun si autoritãti!

Marin Lila a fost la Primãria Tãtãrãni de dimineatã si spune cã cu greu se urnesc lucrurile, pentru ca mortul sã fie înhumat. „Eu nu stiam dacã are buletin, certificat de nastere, nimic. Stiu cã îl cheamã Ovidiu, atât. Acum sã vãd, sã vorbesc cu domnii de la Primãrie, dar e greu. Nu vreau sã spun mai multe, deocamdatã… Trebuie sã se facã actele, cã doar nu e om fãrã identitate. Preotul nu îl va îngropa dacã nu are certificat de deces în regulã. Sã vedem cum îl obtinem”, spune Marin. Mila oamenilor cu suflet bun se dovedeste a fi nesecatã. Imediat, dupã apelul online al huseanului, s-au gãsit persoane care sã dea un ban pentru cele necesare, în asa fel încât mortul sã fie dus la groapã ca un crestin, îmbrãcat cu haine curate, într-un sicriu obisnuit si, la final, cu o pomanã dupã datinã. De reamintit cã Ovidiu, bãrbatul de 47 de ani din Valea lui Bosie, a fost descoperit de curând, într-o stare în care putini îsi închipuie cã un suflet de om ar putea exista: grav bolnav, imobilizat într-un pat devenit el însusi focar de infectie, plin de escare sângerânde, flãmând si fãrã un tratament de ameliorare a durerilor. Mama sa, bãtrânã si bolnavã la rândul ei, nu putea deloc sã îl ajute, desi si-ar fi dorit. Marin Lila a dat de ei si a încercat sã facã ceva: i-a adus un pat, l-a pansat, apoi a sunat la Ambulantã, pentru a-l duce pe muribund la spital. Bãrbatul a fost adus acasã, dupã ce a fost curãtat si pansat la acele escare. Ciroza de care suferea însã era în ultima fazã, asa cã omul a fost tirmis acasã, sã îsi astepte sfârsitul. „E greu tare în România, e foarte greu dacã nu ai pe nimeni, dacã nu însemni nimic pentru nimeni. Chiar pentru nimeni”, au concluzionat, cu amãrãciune, oamenii din Valea lui Bosie. Acum rãmâne de vãzut cum se vor descurca cu certificatul de deces, care nu mai tine de sufletul oamenilor buni si de mila acestora, ci doar de…autoritãti.