În istoria medievală a românilor au existat mai multe momente de cotitură, situaţii care au schimbat destinul principatelor româneşti. Câteva dintre acestea au fost scrise cu sânge în judeţul Botoşani fiind puţin cunoscute, descoperite cu greu din documente dar şi din tradiţia orală. Istoria Principatelor româneşti a fost una zbuciumată. Marcată de războaie civile, de invazii şi de o eternă luptă pentru putere, istoria Moldovei şi a Ţării Româneşti a cunoscut multe momente de cotitură care i-au schimbat destinul. O parte a acestor momente sunt bine cunoscute publicului larg. Altele au rămas doar în tradiţia locului sau în studiile specialiştilor locali. Printre acestea se numără şi câteva momente importante în istoria Moldovei, în special, dar şi a istoriei românilor în general, consumate pe teritoriul judeţului Botoşani.
Dealurile Stânceştiului şi destinul Muşantinilor
Nu departe de municipiul Botoşani, la aproximativ 5 kilometri se află satul Stânceşti. La marginea satului se află o suită de dealuri dar şi două mari valuri de pământ care odinioară apărau cetăţile traco-getice din zonă. De la poalele dealurilor pleacă un drum forestier prin codrii Baisei. Bătrânii satului ştiu că această potecă de sub deal, prin pădure se numeşte ”drumul lui Ştefan cel Mare”. Profesorul şi istoricul local Sergiu Manolache a reuşit să afle ce legătura avea acest drum cu Stânceştiul şi cu dealurile sale. Acum aproximativ 550 de ani, în anul 1497, regele Poloniei, Ioan Albert, intrase cu armată mare în Moldova şi asedia cetatea Sucevei. Poveştile locului spun că Ştefan cel Mare adunase o ceată de călăreţi şi arcaşi din zona Botoşaniului, dar şi cete boiereşti şi se îndrepta către grosul armatei, pregătit să încerce spargerea asediului Sucevei şi încercuirea grosului armatei poloneze. Contingentul lui Ştefan, redus numeric, este însă depistat de nişte cete poloneze plecate după pradă şi aprovizionare prin satele Moldovei. Voievodul este încercuit la poalele dealurilor Stânceştiului. Era deja un om în vârstă, iar uciderea lui ar fi însemnat capitularea Sucevei şi cel mai probabil căderea Moldovei în mâinile polonezilor.
Citeste mai mult: adev.ro/qwd9ec
