Ministrul liberal Nelu Tătaru poate scoate la lumină încurcăturile în care șpăgarul Buzatu a băgat Consiliul Județean. 9 iunie este ziua schimbării și a însănătoșirii județului Vaslui (P)

A VENIT TIMPUL DREPTĂȚII… Opt ani le-a trebuit liberalilor din județul Vaslui să se curețe de influențele pesediste aduse în partid de Dan Marian și acoliții săi. Astăzi, președintele partidului, Nelu Tătaru, a reușit să alinieze în fața electoratului cea mai bună garnitură de candidați de dreapta, iar conducerea partidului, la unison, și-a asumat candidaturile locale: Nelu Tătaru la președinția Consiliului Județean, cei doi prim-vicepreședinți, Cristi Rusu și Radu Bobârnat, la primăriile Negrești, respectiv Huși. Președintele Organizației Municipale Vaslui, Robert Vlada, de asemenea, este candidat la Primăria Vaslui. Cei care au plecat din PNL și s-au dus în fieful roșu al lui Dumitru Buzatu nu au fost niciodată liberali, ci doar au fost vopsiți în galben. Exemplul cel mai elocvent este al primarului Dumitru Boroș, care a făcut în permanență un joc dublu în favoarea PSD și țipa apoi ca din gură de șarpe că nu este respectat în PNL, iar Nelu Tătaru este un tiran. Dar haideți să vedem cum au stat lucrurile în realitate. În 2016, acesta câștigă Primăria Bârlad cu peste 9.000 de voturi, iar la alegerile parlamentare de peste câteva luni, ce să vezi, a pierdut 4.500 de voturi în favoarea PSD-ului. Ba mai mult, deși avea majoritate în Consiliul Local, a preferat să dea postul de viceprimar Roxanei Feraru, care era consilier local PSD, și a făcut-o cu ajutorul lui Toporaș, un bun amic liberal, și acesta pesedist pur-sânge. Deci, Boroș a trădat PNL de acum 8 ani, acesta doar a mimat interesele liberalilor. În ultimul său mandat, a dat postul de manager al spitalului chiar soțului viceprimăriței Feraru de la PSD. Și nu s-a mulțumit doar cu atât. După ce a obținut loc eligibil pentru senatorul Bîca în 2020, a trântit alegerile parlamentare și a onorat PSD și pe Solomon, iarăși cu jumătate din voturi. La fel s-a întâmplat și cu primărița de la Grivița, Alina Munteanu, și ceilalți primari plecați. Când vine vorba de alegerile locale, PNL Grivița lua maxim de voturi, peste 60%, dar ce să vezi, la parlamentare nu mai reușea nici măcar 16-18%. Când avea nevoie de bani pentru investiții, bătea la poarta liberalilor, iar acum e mare pesedistă și admiratoare a lui Ciolacu, așteptându-l cu flori pe centură. Plecarea acestora din PNL vine ca urmare a faptului că doctorul Tătaru nu le-a mai permis acest joc dublu. Acum partidul s-a curățat. „Eu, ca om politic și ca președinte de organizație, nu am agreat să organizez partidul la nivelul județului Vaslui ca o sectă. Am sprijinit primarii liberali pentru a aduce investiții în comunele lor, dar nu i-am condiționat în niciun fel. Nu le-am trimis constructori sau proiectanți cu dedicație, nu le-am impus nimic. Au fost liberi să facă cum cred ei. Eu le cer doar implicare politică la nivelul organizației, adică voturi în campaniile electorale. Nu poți să obții ca primar 1.000 de voturi și la Consiliul Județean să aduci doar 500 sau la alegerile parlamentare 300. Din contra, dacă obții 1.000 de voturi la locale, la parlamentare trebuie să convingi ca primar 1001 oameni din comunitate să voteze cu PNL, fiindcă cu acele voturi se obține guvernarea liberală. Cu un Guvern și cu un Consiliu Județean de aceeași culoare politică, atunci tu, ca primar, ai unde să te plângi când te împotmolești cu vreun proiect. Aceasta este viziunea mea și mă bucur că acum nu mai sunt privit și măsurat de primari gen Boroș sau Alina Munteanu de la Grivița, în kilometri de asfalt sau în kilometri de canalizare, care apoi să fie convertiți în șpăgi. Eu vreau la nivelul organizației județene să facem politică, să vorbim despre modele de succes liberale în administrațiile locale, să vedem cum face Boc la Cluj sau Bolojan la Oradea, pentru că trebuie să ne sincronizăm cu administrațiile de succes. Cei care țin pasul cu noi au mers înainte, cei care au înțelegeri cu PSD ascunse nu au rezistat și au plecat. Vrem ca voturile noastre să fie ale PNL, nu ale unui președinte sau ale unui primar pe persoană fizică. Filozofia liberală pe care mi-am însușit-o e simplă: Prin noi înșine! Și am reușit. Am aliniat la start în această primă competiție electorală ce avem noi mai bun. Și vreau să observați că noi, cei care suntem la conducerea partidului, ne-am asumat candidaturi locale, nu stăm ascunși precum unii, care din spate își scot mascotele la alegeri”, a spus Nelu Tătaru.

Proiectul politic al lui Nelu Tătaru la Consiliul Județean este structurat pe patru domenii: politic, economic, social și educație. Are ca și deviză, conceptul însănătoșirii județului Vaslui. Nu trebuie să uităm prin câte cumpene a trecut administrația impusă de gașca lui Buzatu în ultimii 20 de ani, de când cei trei „fantastici” au decis să plece din Parlament și să acapareze județul, înființând celebra triadă Bichineț – Mihalachi – Buzatu. „În calitate de candidat la funcția de președinte al Consiliului Județean Vaslui, îmi propun să aduc o schimbare pozitivă și durabilă în județul nostru. Viziunea mea pentru perioada 2024-2028 este una ambițioasă și cuprinzătoare, axată pe patru domenii principale: politic, social, economic și educație. Ca obiectiv politic, voi promova transparența și responsabilitatea în administrația locală, asigurând ca toate deciziile și procesele să fie accesibile și deschise publicului. Voi colabora cu toate partidele politice pentru a implementa politici care servesc interesele comunității, nu interesele de grup. Domeniul social este cel mai vast și poate cel mai sensibil la noi în județ. Voi lucra pentru a îmbunătăți calitatea vieții în județul Vaslui, prin dezvoltarea infrastructurii sociale și a serviciilor publice. Voi sprijini programele de asistență socială și voi lupta pentru reducerea sărăciei și a excluziunii sociale. Pe linia economică, îmi propun să atrag investiții și să stimulez creșterea economică prin facilitarea unui mediu de afaceri prietenos și competitiv. Voi promova Vasluiul ca un centru atractiv pentru industrie și tehnologie, creând locuri de muncă și oportunități pentru cetățenii noștri. Educația nu este pe ultimul loc. Ca președinte de Consiliu Județean, voi investi în educație pentru a mă asigura că tinerii din județul nostru au acces la o educație de calitate și la oportunități de dezvoltare personală și profesională. Voi sprijini modernizarea școlilor și voi promova programele educaționale inovatoare. Împreună putem construi un viitor mai bun pentru județul Vaslui”, spune doctorul Tătaru, fost ministru al Sănătății și candidat din partea PNL la funcția de președinte de CJ.

„Mega proiectul de apă și canal pentru satele Vasluiului, de 500 de milioane de euro, trebuie regândit în totalitate, altfel apa va fi și mai scumpă”

Cele patru mari proiecte gestionate din bani europeni ale județului au ajuns în impas sub conducerea lui Dumitru Buzatu și apoi a lui Ciprian Trifan. Vorbim de drumul strategic, de unde Buzatu a plecat cu portbagajul de bani, de marele proiect de apă și canal la sate, în valoare de 500 de milioane de euro, de cel al managementului gunoaielor și de digitalizare. „Proiectul de apă și canalizare al satelor vasluiene, în valoare de 500 de milioane de euro, l-am studiat îndeaproape. Dacă se pune în aplicare, așa cum este acum, va fi un dezastru. Prețul apei va ajunge mult mai mare, iar cei din orașe vor trebui să plătească facturi mai mari, pentru gândirea profund faraonică în care a fost schițat acest proiect super centralizat. Dar nu va fi așa. De aceea vă cer votul pe 9 iunie, să avem o conducere liberală la CJ Vaslui, pentru a avea un preț normal la apă. Să vă dau un exemplu: la Murgeni, canalizarea satului Schineni care urmează să fie realizată în viitorul proiect, trebuie să fie legată la stația de epurare a orașului. Acest lucru presupune împingerea apelor menajere peste două dealuri și două văi. Vă dați seama ce consumuri sunt aici. Soluția este simplă. Microstații de epurare a apelor a satelor din acea zonă. Și exemple de acest gen sunt peste tot în județ. Pentru acest lucru, proiectul trebuie modificat la Comisia Europeană, la Bruxelles. Știu să fac acest lucru fiindcă am făcut-o și la Ministerul Sănătății, unde am gestionat și modificat multe dintre marile proiecte de infrastructură din sănătate, finanțate de Comisia Europeană sau prin Banca Mondială. Avem Comisii Suport la Bruxelles, care știu să modifice astfel de proiecte, fiindcă chintesența acestor investiții este optimizarea pierderilor pe rețea, folosirea energiei verzi și ape curate deversate din stațiile de epurare, adică un mediu sănătos. Nu va fi ușor! Este destul de complicat, cere multă muncă și sacrificiu, dar eu sunt obișnuit și examenul mi l-am dat în pandemie, când am luat la mână fiecare spital Covid din România și am reușit să salvez sistemul din colaps. Ne amintim cu toții cum managerii fugeau din spitale. Așa trebuie făcut si aici. Fiecare sat, fiecare comună, trebuie luată la mână, calculat și văzută eficiența. Nu poți încărca facturile la oameni pentru că sistemul este unul centralizat si ineficient. Astfel riscăm să băgăm în pământ mii de kilometri de aducțiune cu apă și canalizare, să facem stații de epurare care nu vor funcționa niciodată. Să luăm cazul de la Drânceni, când Dan Marian și primarul Pecheanu anunțau cel mai mare proiect pe celebra ordonanță OG 7, de apă și canal în toată comuna. Anii au trecut, acesta cât a fost făcut nu era funcțional, apoi a venit Dăncilă, a mai dat un milion și tot nu s-a făcut nimic. A venit primarul nostru, a luat proiectul la mână, l-am dus împreună la Compania Națională de Investiții și astăzi avem sumele necesare de bani să finalizăm ce s-a început acum 12 ani, adică apă și canalizare în comună”, a mai spus Nelu Tătaru.

Nelu Tătaru vrea ca taxa de gunoi care acum se plătește pe persoană să fie aplicată per familie

ECHITATE… La Managementul Gunoaielor e o problemă majoră ce ține de echitate. S-a pus o taxă pe persoană, ceea ce în viziunea mea nu este în regulă. O familie din mediul rural cu mulți copii poate ajunge să plătească taxa de gunoi și de 1.150 de lei, față de aproape 300 lei, cât ar plăti o familie cu trei membri. Eu nu știu cine produce mai mult gunoi, dar într-o familie cu 8 copii, cu doi părinți și doi bunici, sigur nu se face de patru ori mai mult gunoi decât la cea de trei. Și aici vorbim de echitate. Trebuiesc reglate și mecanismele de selecționare a gunoiului direct din comune, de către primării. Fiindcă gunoiul selectat trebuie să fie o sursă de venit pentru aceste primării. Astăzi materialele reciclabile au cea mai mare căutare pe piața internațională. Vreau, de asemenea, să investim într-un proiect mai ambițios, și anume acela al colectării electrocasnicelor vechi. Nu trebuie fonduri mari, ci să folosim ce avem acum, dar rezultatul e uluitor. Putem curăța județul de electrocasnicele nefuncționale care ne încurcă în gospodării. De exemplu, la groapa de gunoi de la Roșiești trebuie înființată o divizie specială unde să se facă demontarea acestora și separarea pe componente. Acestea urmează să fie tocate în mori speciale. Astăzi, praful de circuite integrate, de telefoane mobile, de laptopuri, sunt foarte scumpe și se tranzacționează la prețuri foarte mari, la licitații internaționale. Iată doar un exemplu despre cum putem crea noi, ca instituție, locuri de muncă într-o activitate productivă de viitor. Nu vrem să transformăm CJ într-un investitor strategic, ci doar să arătăm că județul are potențial. Această societate comercială, care va crește pe platforma gropii de gunoi a județului, o vom lista pe bursă și de aici drumul acesteia către investitorii privați este transparent și cu profit pentru Consiliul Județean. Și aceasta poate fi o metodă de a atrage investitori, după modelul dacă voi nu ne vreți, noi vă arătăm cât de competitivi putem fi”, a spus Nelu Tătaru despre proiectul managementul gunoaielor.

Nelu Tătaru: „Digitalizarea poate fi un proiect de succes doar dacă aduci la conducere o echipă de IT-iști profesioniști. Și Vasluiul are de unde”

REVOLUȚIE INFORMATICĂ… Digitalizarea a fost Cenușăreasa Consiliului Județean Vaslui. Coordonarea acesteia a intrat în sarcina vicepreședintelui Dan Marian, care a privit-o ca pe un loc unde-și putea planta sinecurile. Așa a ajuns director finul său, care, după ce și-a dat seama că nu poate face nimic, a demisionat, lăsând „Marea Digitalizare” a județului în aer. „Digitalizarea este o provocare pentru orice instituție de stat, fie că este minister, fie că este primărie sau instituție deconcentrată. Trebuie să aduci profesioniști la conducerea acestei asociații intracomunitare. Vasluiul are IT-iști de primă mână și e o ocazie să-i aduci pe cei mai buni acasă. Guvernul a fost de acord ca aceștia să fie plătiți foarte bine, vezi cazul Casei Naționale de Asigurări de Sănătate care a permis salarii mari pentru IT-iștii care lucrează la Sistemul Informatic Unic Integrat al Asigurărilor Sociale de Sănătate. La Digitalizare văd în conducere o echipă de IT-iști, care să se reîntoarcă acasă din multinaționale și să gândească un sistem informatic integrat atât pentru Consiliul Județean cât și pentru Primării. Însă totul trebuie să fie transparent, cu cărțile pe masă, nu cu tot felul de combinații, de șpăgi. Dar acum, din câte am înțeles, nu mai este o conducere acolo, fiindcă directorul și-a cam dat seama că este în plus și a spălat putina”, a mai spus fostul ministru.

Drumul strategic din care Buzatu își dorea un portbagaj de bani este piatra de moară pentru noul președinte de Consiliu Județean

BUNI DE PLATĂ… Povestea drumului strategic de la care Buzatu a încercat să obțină șpagă un portbagaj de bani a făcut înconjurul țării. Nu mai există om în România care să nu știe povestea acestui drum. Numai că acest proiect aduce prejudicii în continuare, fiindcă linia de finanțare din bani europeni s-a închis, mai sunt multe lucrări de făcut și nimeni nu știe dacă acest drum este conform. Cert este că toate lucrările ce s-au făcut de la 1 ianuarie 2024 până acum și ce se va mai lucra vor fi plătite direct de Consiliul Județean din surse proprii. Iată ce viziune are Nelu Tătaru despre acest proiect: „Drumul strategic e o piatră de moară pentru viitorul președinte de Consiliu Județean. Pentru că tot acest carusel al șpăgii lui Buzatu, cu expertize fantomă și penale, a condus la scurgerea unor termene de decontare din bani europeni. Acum avem prelungită perioada de execuție a lucrărilor, însă facturile constructorilor nu mai pot fi decontate din bani europeni. Și astfel o să ajungem ca acest drum strategic să aibă cofinanțare din partea Consiliului Județean mai mare decât banii europeni. Cu toții o să decontăm faptele de corupție ale lui Buzatu, fiindcă alți bani europeni pentru a termina drumul nu vom mai primi și, dacă nu-l terminăm la timp, vom fi nevoiți să înapoiem și ce am primit până acum. Și lucrul acesta ar fi o catastrofă. Dar, până la urmă, vom găsi soluțiile legale și banii necesari. Nu putem lăsa un județ în faliment pentru faptele de corupție ale unui politician. Și la Negrești, colegul nostru, Cristi Rusu, a avut o situație de acest gen, însă la altă scară, când trebuia să înapoieze statului 6,4 milioane de lei, după prostiile făcute de un fost primar. Dar instanțele de judecată au înțeles că nu era o problemă a comunității și s-a ajuns la un compromis. Important este ca acest drum strategic să se termine la noul termen stabilit și vom încerca să găsim la nivelul Guvernului soluții de finanțare, fiindcă Consiliul Județean ar trebui să plătească dintr-un credit totul. E ultimul lucru pe care vasluieni și l-ar putea dori”, a mai spus fostul ministru al Sănătății, candidat acum la funcția de președinte al Consiliului Județean Vaslui. Acesta a mai spus că în viziunea sa, un drum strategic în județul Vaslui ar trebui să fie cel care leagă Vasluiul și Bârladul de Autostrada A7 sau de capitala Moldovei, Iașul. Județul Vaslui mai are astfel de drumuri faraonice, construite de Buzatu, cum e de exemplu Transtanacu, care nu duce nicăieri și care doar jumătate de an este practicabil.

Material de propagandă electorală realizat de Vremea Nouă, la comanda PNL Vaslui. CMF: 21240015.