Miile de hușeni din comunitatea catolică, pregătiri sufletești pentru noaptea de Înviere. Duminică, concitadinii ortodocși vor sărbători Floriile

DRUMUL CRUCII… În municipiul Huși sunt mii de credincioși catolici, care se pregătesc pentru a trăi cu toată intensitatea și în deplină bucurie miracolul Învierii Domnului. Pentru catolici, duminică, 5 aprilie, va fi sărbătoarea Sfintelor Paști, iar în bisericile din oraș lumina și rugăciune sunt cele care pregătesc acest moment covârșitor din viața oricărui creștin. La Biserica Sfântul Anton de Padova din centrul municipiului Huși, în Vinerea Sfântă va fi Celebrarea Pătimirii Domnului și Dezvelirea și Adorarea Sfintei Cruci, cu începere de la ora 18.00. Privegherea Pascală și Sfânta Liturghie a Învierii Domnului va avea loc sâmbătă, pe 4 aprilie, cu începere de la ora 21.00. Și la Biserica din Corni, „Nașterea Sfântei Fecioare Maria”, credincioșii sunt așteptați în număr mare, pentru sărbătoarea care aduce împreună nu doar catolicii din oraș, ci și fiii de departe, reveniți în aceste zile alături de cei dragi, pentru a petrece împreună sfintele sărbători pascale.

La nivelul municipiului Huși, comunitatea credincioșilor catolici este una numeroasă și cu rădăcini adânci. Oameni harnici, serioși și cu o trăire a credinței cu totul aparte, catolicii au reprezentat dintotdeauna o parte semnificativă și importantă a municipiului Huși, unde, prin tradiție, catolicii și ortodocșii majoritate, au trăit în armonie. Anul acesta, când la hușenii catolici va fi sărbătoarea Paștelui, la ortodocși vor fi Floriile, o sărbătoare la fel de frumoasă, care aduce emoția și pregătirea Paștelui ortodox de pe 12 aprilie, la finalul Săptămânii Patimilor. Până atunci, de Paștele Catolic se vor bucura toți localnicii, căci deja e o tradiție ca la bisericile catolice din oraș, când era noaptea de Înviere să vină mulți localnici, de orice rit ar fi. Sfintele Liturghii la Biserica Sfântul Anton sau la „Nașterea fecioarei Maria” din Corni au frumusețea lor, iar, în definitiv, hușenii, fie catolici, fie ortodocși, știu că Dumnezeu este unul singur și același pentru toți. 

Repere ale comunității catolice din Huși. Rădăcinile sale străvechi arată statornicia și importanța deosebită a acesteia pentru destinul orașului

Prezența catolicilor în localitatea Huși este atestată încă din secolul al XVI-lea, arată documentele vremii. Un articol publicat în 2004 într-o revistă de tradiție a catolicilor, „Lumina Creștinului”, a prezentat câteva repere importante despre comunitatea catolică cu rădăcini stravechi de la Huși. „Existența catolicilor la Huși este semnalată pentru prima dată în anul 1571, când misionarul Gheorghe Vasari îl informa pe nunțiul papal din Varșovia despre „convertirea de la husitism a catolicilor din Huși…”. Această informație ne determină să presupunem că în târg existase o comunitate catolică, din care mai mulți membri au aderat la husitism, cuvânt de la care se pare că provine numele localității. Cîțiva ani mai târziu, în 1599, episcopul Bernardin Quirini menționează că în Huși erau aproape 450 de catolici, care aveau o biserică de lemn. Relatările misionarilor din secolele XVII-XIX fac multiple referințe la catolicii de acolo, la preoții care se dedicau păstoririi lor și la bisericile în care se adunau. La jumătatea secolului al XVIII-lea, asistăm la separarea târgului Huși în două comunități distincte: Corni – vechea vatră a localității, și Huși – în partea sudică a acesteia. Relatarea părintelui Ioan Dejoannis, din 9 aprilie 1762, prezintă clar situația catolicilor din zonă: existau două comunități catolice și trei biserici, atestate și de unele documente posterioare. Cea mai veche era în Corni și era dedicată Nașterii Sfintei Fecioare Maria, în târg era una închinată Sfintei Cruci, iar în pădurea de la marginea localității era o bisericuță cu hramul „Sfântul Anton de Padova”, lângă care era și reședința misionarului. Comunitatea catolică din Corni are o istorie mai îndelungată, având prima biserică în partea de nord-est a satului actual, pe locul numit „Bența”. Amplasarea bisericii pe locul actual datează de la începutul secolului al XIX-lea, mai precis din anul 1805, când s-a construit o biserică din cărămidă și acoperită cu draniță. Aceasta a fost reclădită și mărită în anul 1840, în timpul parohului Anton de Stefano. Datorită creșterii numărului credincioșilor, în anii 1898-1904 biserica a fost mărită și consolidată. Următoarea restaurare s-a realizat în anul 1932, când pe cele două sacristii s-au construit turnulețe și s-a înălțat turnul de pe clopotniță. Acesta n-a rezistat la cutremurul din 10 noiembrie 1940, s-a prăbușit peste biserică și a avariat-o. Astfel, biserica a necesitat reparații capitale. Lângă acest lăcaș de cult s-a ridicat, în anii 1991-1995, o clădire destinată Noviciatului Seminarului Franciscan. Deși în Huși erau două comunități catolice, autoritățile publice nu au permis să existe și două cimitire, decât după anul 1800. În cimitirul catolic a fost construită o bisericuță închinată Sfintei Cruci, ce a fost mistuită de incendiul din anul 1796. Întrucât, în ciuda nenumăratelor insistențe de a reconstrui acest lăcaș de cult, terenul a rămas pustiu, după Primul Război Mondial părintele Ulderic Cipolloni a construit acolo un orfelinat pentru băieți și o mănăstire pentru Surorile Franciscane „Del Giglio”. Acestea au adunat fonduri și, în anii 1931-1938, au construit lângă mănăstirea lor o biserică în cinstea sfântului Anton de Padova. Ea a fost afectată de cutremurele din anii 1940, 1977 și 1986, necesitând diverse reparații. Datorită migrării locuitorilor din Corni spre centru, în anul 1986, comunitatea catolică din oraș a fost organizată în parohie de sine stătătoare, ceea ce a permis să se refacă biserica avariată și să fie mărită, fiind terminată în anul 1990. Actualmente, în Huși există două parohii cu un total de 2.262 de familii și 6.620 de credincioși. În anul 2002, în Parohia „Nașterea Sfintei Fecioare Maria”, condusă de pr. Andrei Ficău, s-au consemnat 31 de botezuri, 20 de căsătorii și 42 de înmormântări; în timp ce în Parohia „Sfântul Anton de Padova”, coordonată de pr. Andrei Ciobănică, în anul 2003 s-au înregistrat 25 de botezuri, 10 cununii și 38 de înmormântări”, se arată în articolul publicat în revista „Lumea Creștinului”, în 2004.