Mesajul dezrădăcinaților: „România, strânge-ți copiii din țările străine!”

MANIFEST… „România, strânge-ți copiii din țările străine și adu-i acasă”! Acest mesaj pe care hușeanca Gilberta Wilson, fata talentată ce și-a încercat de curând șansa la „Vocea României”, l-a transmis de pe o scenă atât de vizibilă, a fost, de fapt, manifestul de care era nevoie, pentru încă un pas în conștientizarea unei realități teribile, cea a copiilor români dezrădăcinați și rătăciți prin lume. Gilberta este unul dintre aceste milioane de copii, luați de mici de părinții plecați la muncă, în alte state, în căutarea unei vieți mai bune. Cu ochii în lacrimi, ea a spus că este din Huși și că, pentru ea, „Acasă” înseamnă România. A fost însă straniu că în Hușul natal aproape nimeni nu a mai recunoscut-o și mulți se întrebau dacă fata talentată de la televizor chiar este din „orașul dintre vii” sau s-a înțeles greșit. Localnicii nu au simțit-o ca fiind „de-a lor”, căci a părăsit Hușul de mult prea micuță, iar, de partea cealaltă, spaniolii printre care a trăit în ultimii ani, o consideră „o străină din România”. Și această situație paradoxală, în care copiii români ajung să nu mai fie nici ai țării natale, nici ai celei unde familiile lor luptă să își găsească un trai mai bun, devine tot mai actuală. Ei, copiii dezrădăcinații ai României formează Diaspora, din ce în ce mai mare și mai plină de povești presărate cu sacrificii, uneori cu succese și întotdeauna cu dorul de acasă. „Noi avem o țară mare, încăpătoare, frumoasă și bogată. De ce nu putem trăi cu toții în ea, ca să nu mai stăm unii cu dor acasă și alții cu tristețe printre străini?”, a fost una din întrebările retorice, lansate de cei care au îndrăgit-o pe Gilberta și care au înțeles că povestea fetei de la Huși este, de fapt, manifestul a mii și mii de alți români.

„Mă simt mândră și recunoscătoare cu România mea. Vă mulțumesc și vă iubesc”, le-a transmis Gilberta Wilson, 29 de ani, tuturor celor care au privit-o la televizor, în competiția muzicală în care ea a sperat să își dovedească sensibilitatea și talentul. Nu s-a supărat că publicul de acasă nu a votat-o atât cât ar fi avut nevoie ca să înainteze în concurs, pentru că părea pregătită să treacă peste orice încercare. Aceasta devine inevitabil mentalitatea oricărui român, care ajunge să lupte pentru o viață mai bună printre străini, în țări în care aceștia caută slujbe mai bine plătite, cu care să poată asigura familiilor un trai mai bun. Gilberta a părăsit România de micuță, alături de mama sa, care divorțase. Împreună s-au stabilit într-un sat din Spania. Mama fetei însă a dat dovadă de o capacitate excepțională de a se sacrifica pentru copilul ei, Gilberta povestind că aceasta s-a îngrijit foarte mult de educația ei, a dus-o la diferite cursuri, i-a asigurat totul pentru ca ea să meargă la facultate și să ia licența în Filologie Hispanică și a însoțit-o la toate competițiile muzicale, în care fiica sa a vrut să strălucească.

Vasluiul, în topul județelor cu cei mai mulți localnici plecați la muncă peste hotare

Un studiu recent realizat de INSCOP Research a arătat că un procent uriaș de români, mai exact 69%, declară că au rude plecate în străinătate. Pentru comparație, în 2013, de pildă, procentul celor care declarau că au apropiați care muncesc peste hotare era de 51%. La nivelul județului Vaslui, nu este încă o evidență clară a localnicilor care aleg să plece la muncă peste hotare, cifra fiind mereu într-o anumită dinamică, însă unii cred că ar fi în jur de 100.000 de vasluieni, plecați la muncă peste hotare. Unii trimit bani acasă, alții însă au preferat să își ia familiile cu totul în țările Uniunii Europene. O bună parte dintre ei vor deja să se stabilească în statele de adopție, însă pentru toți “acasă” înseamnă tot România. Aici însă încă este greu cu locurile de muncă, mai ales pentru tineri, și cu salariile mult prea mici. La nivelul municipiului Huși sunt, de asemenea, mii de hușeni plecați în străinătate, la fel cum a făcut cu ani în urmă și mama Gilbertei Wilson. Hușeanca este un exemplu pozitiv, căci și-a educat fiica să își iubească țara de origine și să iubească limba română, vorbind-o perfect. Apoi, faptul că a susținut-o pe Gilberta să urmeze studii superioare, studii de canto, dovedind perseverență în privința unei bune educații și a unei atitudini care să o facă îndrăgită inclusiv de străinii printre care trăiește acum, este, de asemenea, nu doar o carte de vizită onorantă pentru Diaspora românească, ci și un exemplu bun, de români care știu, iată, să îi reprezinte în lume cu demnitate pe cei dragi, lăsați acasă.