Marea vânătoare de datornici din Vaslui. ANAF a pus tunurile pe restanțieri: sute de milioane recuperate, dar nota de plată rămâne mare

NECRUȚĂTORI… În ultimii trei ani și jumătate, Fiscul a recuperat prin executare silită peste 612 milioane de lei de la contribuabilii din județul Vaslui, o sumă comparabilă cu cheltuielile anuale bugetate ale Consiliului Județean. În spatele acestei cifre impresionante, se află însă o realitate mai puțin optimistă: obligațiile fiscale restante au ajuns la cel mai ridicat nivel din perioada analizată (2023-2026) și au depășit deja 211 milioane de lei. Datele obținute de „Vremea Nouă” de la Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice Iași arată o intensificare a măsurilor ANAF pentru recuperarea creanțelor: zeci de mii de somații, mii de popriri și sute de milioane de lei recuperate. În același timp, tot mai multe firme și persoane fizice întâmpină dificultăți în achitarea obligațiilor către stat, iar numărul contribuabililor aflați în dificultate financiară continuă să crească. Radiografia executărilor silite din Vaslui surprinde paradoxul unei economii locale aflate sub presiune: statul recuperează mai mulți bani decât în anii anteriori, dar lista restanțierilor devine tot mai lungă.

În spatele fiecărei somații trimise de Fisc există o firmă care nu și-a mai putut achita taxele, un antreprenor care încearcă să-și țină afacerea pe linia de plutire sau o persoană fizică ajunsă în imposibilitatea de a-și plăti obligațiile către stat. Pentru unii, documentul primit de la administrația fiscală reprezintă doar un avertisment. Pentru alții este începutul unei proceduri care poate însemna conturi blocate, venituri poprite sau chiar scoaterea bunurilor la licitație.

La nivel național, Agenția Națională de Administrare Fiscală și-a intensificat vizibil activitatea în ultimii ani. Numai în 2025, instituția a recuperat prin executare silită peste 27,26 miliarde de lei, cu aproape șase miliarde mai mult decât în anul precedent, și a emis 3,2 milioane de somații către persoane fizice și juridice. Aceeași tendință se regăsește și în județul Vaslui. Răspunsul transmis de Administrația Județeană a Finanțelor Publice Vaslui, la solicitarea formulată de „Vremea Nouă” în baza Legii nr. 544/2001, conturează imaginea unei administrații fiscale care recurge tot mai des la executarea silită pentru recuperarea creanțelor bugetare. Numărul popririlor crește, sumele recuperate sunt tot mai mari, iar activitatea de colectare se desfășoară într-un ritm susținut. Există însă un paradox pe care datele statistice îl scot imediat în evidență. Deși Fiscul încasează anual tot mai mulți bani prin executare silită, valoarea totală a datoriilor către stat continuă să crească. Cu alte cuvinte, în timp ce o parte dintre contribuabili își achită restanțele, alții acumulează datorii noi, iar acestea ajung să depășească sumele recuperate de administrația fiscală.

ANAF intră în forță: peste 600 de milioane de lei recuperate, dar datoriile cresc și mai mult

Cea mai bună imagine asupra intensificării activității Fiscului este oferită de sumele recuperate prin executare silită. În anul 2023, AJFP Vaslui a recuperat 113,1 milioane de lei. Un an mai târziu, încasările au urcat la 185 milioane de lei, iar în 2025 au atins 197,3 milioane de lei, cel mai ridicat nivel din perioada analizată. Practic, în numai doi ani, valoarea sumelor recuperate prin executare silită a crescut cu peste 84 de milioane de lei, ceea ce înseamnă un avans de aproximativ 74%. Ritmul s-a menținut și în prima jumătate a acestui an. Până la 30 iunie 2026, inspectorii fiscali recuperaseră deja aproape 117 milioane de lei, ceea ce înseamnă că, dacă evoluția se va păstra și în semestrul al doilea, anul în curs poate depăși recordul stabilit în 2025.

Per total, între începutul anului 2023 și jumătatea lui 2026, administrația fiscală a recuperat prin executare silită 612,5 milioane de lei. Pentru a înțelege dimensiunea sumei, aceasta este comparabilă cu toate cheltuielile bugetate de Consiliul Județean Vaslui pentru întregul an 2026, estimate la aproximativ 600 de milioane de lei. Cu alte cuvinte, banii recuperați silit în trei ani și jumătate în județul Vaslui ar putea acoperi aproape integral funcționarea, investițiile și programele administrației județene pentru un an.

La prima vedere, cifrele ar putea sugera o eficiență tot mai mare a mecanismelor de recuperare. O analiză atentă arată însă că succesul executărilor silite este umbrit de evoluția obligațiilor fiscale restante. La sfârșitul anului 2023, arieratele recuperabile administrate de AJFP Vaslui însumau 132,8 milioane de lei. Un an mai târziu ajunseseră la 160,2 milioane de lei, iar la finalul lui 2025 depășiseră 189 milioane de lei. Creșterea a continuat și în acest an, astfel încât la 30 iunie 2026 valoarea totală a obligațiilor fiscale restante urcase la 211,5 milioane de lei, cel mai ridicat nivel din ultimii ani. În numai doi ani și jumătate, stocul datoriilor către buget s-a majorat cu aproape 79 de milioane de lei, ceea ce înseamnă o creștere de aproximativ 59%. Altfel spus, Fiscul recuperează mai mulți bani decât în trecut, însă volumul obligațiilor restante continuă să crească.

Poprirea conturilor rămâne arma preferată a Fiscului

Executarea silită nu începe cu poprirea conturilor și nici cu scoaterea bunurilor la licitație. Primul pas este somația de plată, documentul prin care contribuabilul este înștiințat că are obligații fiscale neachitate și i se oferă posibilitatea de a le achita înainte ca administrația fiscală să treacă la măsuri coercitive. În perioada analizată, AJFP Vaslui a emis 94.260 de somații, ceea ce înseamnă, în medie, peste 2.200 de somații în fiecare lună. Cele mai multe au fost comunicate în 2025, când administrația fiscală a transmis 40.627 de somații, iar în primele șase luni ale acestui an alte 18.026. Chiar dacă statisticile pentru 2024 indică doar 4.177 de somații, imaginea de ansamblu arată o activitate intensă de notificare și recuperare a obligațiilor restante.

După expirarea termenelor legale, Fiscul poate trece la executarea propriu-zisă. Cea mai utilizată măsură rămâne poprirea conturilor bancare, deoarece permite recuperarea rapidă a sumelor disponibile în conturile debitorilor. În cei trei ani și jumătate analizați, inspectorii fiscali au instituit 43.075 de popriri asupra conturilor bancare. Numărul acestora a crescut constant, de la 9.074 în 2023 la 13.320 în 2024 și 14.195 în 2025. Numai în primul semestru al anului 2026 au fost înființate alte 6.486 de popriri, semn că acest instrument rămâne principalul mijloc prin care administrația fiscală încearcă să recupereze obligațiile restante.

La fel de frecvent este folosită și poprirea la terți, prin care ANAF urmărește sumele pe care alte persoane sau firme le datorează contribuabilului executat. În perioada analizată, au fost înființate 17.416 astfel de popriri, iar evoluția este una clar ascendentă: de la 2.626 în 2023 la 4.175 în 2024 și 5.823 în 2025. În numai șase luni din acest an, au fost aplicate deja 4.792 de popriri la terți, aproape cât în întreg anul trecut. În schimb, măsurile care presupun sechestrarea bunurilor sunt folosite mult mai rar. Între 2023 și iunie 2026, au fost instituite 149 de sechestre asupra bunurilor mobile și 108 asupra bunurilor imobile. Statisticile arată că executarea patrimoniului reprezintă ultima etapă a procedurii, după ce celelalte modalități de recuperare a creanțelor au fost epuizate.

Companiile adună cele mai mari restanțe, dar datoriile persoanelor fizice cresc cel mai rapid

Cea mai mare parte a obligațiilor fiscale restante continuă să provină din mediul de afaceri. La 30 iunie 2026, persoanele juridice figurau în evidențele AJFP Vaslui cu datorii de 162,2 milioane de lei, față de 104,2 milioane de lei la sfârșitul anului 2023. Evoluția cea mai spectaculoasă apare însă în cazul persoanelor fizice. În numai doi ani și jumătate, restanțele acestora au crescut de la 28,6 milioane la 49,2 milioane de lei, ceea ce reprezintă un avans de aproximativ 72%, superior celui înregistrat în cazul firmelor. Cu alte cuvinte, dificultățile de achitare a obligațiilor fiscale nu mai reprezintă doar o problemă a societăților comerciale. Tot mai mulți contribuabili persoane fizice ajung să acumuleze datorii importante către buget, fenomen care se reflectă și în creșterea numărului executărilor silite.

TVA-ul și contribuțiile sociale, cele mai mari restanțe către stat

Structura obligațiilor fiscale restante arată că cele mai mari sume pe care statul încearcă să le recupereze provin din câteva categorii de taxe și contribuții. La jumătatea acestui an, cele mai mari restanțe erau înregistrate la bugetul asigurărilor sociale de stat, unde obligațiile neachitate însumau aproape 54 de milioane de lei. Urmau TVA-ul, cu peste 40,3 milioane de lei, și contribuțiile către Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate, în valoare de 38,1 milioane de lei.

Creșteri importante s-au înregistrat și în cazul impozitelor directe. Restanțele la impozitul pe venit au ajuns la 28,4 milioane de lei, iar cele aferente impozitului pe profit au depășit 20,3 milioane de lei, aproape de trei ori mai mult decât în urmă cu doi ani și jumătate. Acest tablou arată că dificultățile de plată nu se concentrează într-o singură categorie fiscală, ci afectează aproape toate sursele importante de venit ale bugetului de stat.

Construcțiile, comerțul și transporturile conduc clasamentul datoriilor

Analiza pe domenii de activitate arată că cele mai mari obligații fiscale restante provin din sectoare-cheie ale economiei județului. Construcțiile sunt cel mai puternic reprezentate, de la lucrările pentru clădiri și infrastructură până la instalații electrice, sanitare, pregătirea terenului și construcția de drumuri. La fel de bine reprezentat este și comerțul. În evidențele AJFP, apar comercianți de materiale de construcții și material lemnos, firme care desfășoară comerț cu cereale și furaje, societăți de intermediere comercială, comercianți de echipamente informatice și de telecomunicații, dar și operatori din domeniul alimentației publice, în special baruri și alte unități de servire a băuturilor.

Nici industria nu lipsește din această statistică. Printre domeniile cu obligații fiscale importante restante se numără fabricarea lagărelor și angrenajelor, producția de articole din material plastic pentru construcții, fabricarea betonului, producția de uși și elemente metalice, industria confecțiilor, procesarea fructelor și a legumelor, dar și fabricarea produselor lactate. Lista este completată de transportul rutier de mărfuri, telecomunicații, activități de curățenie specializată și servicii din domeniul educației private. Distribuția restanțelor arată că problemele de lichiditate nu sunt concentrate într-o singură ramură economică. De la construcții și industrie până la comerț și servicii, aproape toate sectoarele importante ale economiei vasluiene au contribuabili care acumulează datorii către bugetul statului.

Explozia cazurilor de insolvabilitate: tot mai mulți contribuabili nu mai au din ce plăti

Dacă executarea silită arată eforturile statului de a recupera taxele restante, statisticile privind insolvabilitatea surprind situațiile în care șansele de recuperare devin minime. În cazul firmelor, numărul contribuabililor declarați în stare de insolvabilitate a crescut constant în ultimii ani. Dacă în 2023 AJFP Vaslui a declarat insolvabile 87 de societăți comerciale, în 2024 numărul acestora a urcat la 132, iar în 2025, la 161. Tendința s-a menținut și în acest an, când numai în primele șase luni alte 152 de firme au fost încadrate în aceeași categorie.

Creșterea este însă mult mai accentuată în cazul persoanelor fizice. În 2023, au fost declarate insolvabile 116 persoane, iar un an mai târziu 142. În 2025, însă numărul acestora a explodat, ajungând la 499, de peste trei ori mai multe decât în anul precedent. La jumătatea lui 2026, figurau deja 403 persoane fizice aflate în stare de insolvabilitate. O creștere și mai puternică se observă în cazul valorii obligațiilor fiscale acumulate de acești contribuabili. Dacă în 2023 acestea însumau 11,47 milioane de lei, iar în 2024 13,2 milioane de lei, în anul 2025 au urcat la 127,2 milioane de lei, pentru ca în primul semestru din 2026 să fie raportate obligații de aproape 25 de milioane de lei. În toate aceste cazuri, recuperarea obligațiilor fiscale devine extrem de dificilă, deoarece contribuabilii declarați insolvabili, de regulă, nu dispun de bunuri sau venituri care să poată fi urmărite de administrația fiscală.

Fiscul pierde rar în instanță: doar 12 contestații admise din peste 1.000 

Executarea silită poate fi contestată în instanță, însă datele AJFP Vaslui arată că foarte puțini contribuabili reușesc să obțină anularea măsurilor dispuse de administrația fiscală. În perioada analizată, au fost înregistrate 1.013 contestații la executare, însă numai 12 au fost admise de instanțele de judecată. Practic, puțin peste un procent dintre cei care au contestat executarea au obținut o soluție favorabilă. Mai mult, administrația fiscală precizează că în șapte dintre cele 12 cazuri admise motivul nu a fost reprezentat de nereguli ale procedurii de executare, ci de faptul că actele contestate aveau la bază procese-verbale de contravenție întocmite în perioada stării de urgență din anul 2020.

Bunuri de milioane scoase la licitație, încasări de mii de lei. ANAF mută vânătoarea de datornici în online

Atunci când popririle nu sunt suficiente pentru recuperarea datoriilor, administrația fiscală poate scoate la licitație bunurile sechestrate. În practică, însă, această etapă produce încasări modeste. În fiecare dintre anii 2023, 2024 și 2025, AJFP Vaslui a organizat câte 17 licitații pentru valorificarea bunurilor sechestrate. În același timp, valoarea bunurilor scoase la vânzare a scăzut de la 10,46 milioane de lei în 2023 la 3 milioane de lei în 2024 și 1,85 milioane de lei în 2025.

Și mai mare este diferența dintre valoarea bunurilor și sumele efectiv recuperate. Dacă în 2023 au fost scoase la licitație bunuri de peste zece milioane de lei, încasările s-au ridicat la numai 226.612 lei. În 2025, bunuri evaluate la aproape două milioane de lei au adus la buget puțin peste 31.000 de lei. În încercarea de a eficientiza procesul, ANAF a introdus în acest an platforma eLicitațiiANAF. AJFP Vaslui a organizat deja 22 de licitații electronice, însă până la jumătatea anului nu fusese valorificat niciun bun prin intermediul acestei platforme online.

Ultima redută a recuperării fiscale

O altă categorie de creanțe administrate de AJFP Vaslui provine din hotărârile judecătorești definitive pronunțate în materie penală. Comparativ cu celelalte obligații fiscale, valorile sunt însă reduse. La sfârșitul anului 2023, administrația fiscală avea în evidență creanțe provenite din dosare penale în valoare de 1,1 milioane de lei. Un an mai târziu, acestea scăzuseră ușor la 1.000.069 lei, iar la finalul lui 2025 mai rămăseseră 166.513 lei. La jumătatea acestui an, soldul coborâse la doar 22.306 lei. și recuperările efective sunt modeste. În anul 2023 au fost încasați 3.528 de lei, în 2024 suma recuperată a crescut la 112.756 de lei, în 2025 s-au recuperat doar 1.400 de lei, iar în primele șase luni din acest an, încă 10.000 de lei.

La final, problema rămâne aceeași: banii care nu ajung la stat

Datele privind activitatea de colectare completează tabloul finanțelor publice din județ și scot în evidență o evoluție aparent contradictorie. Pe de o parte, încasările la buget cresc constant: dacă în 2023 AJFP Vaslui a colectat 1,656 miliarde de lei, în anul următor suma a depășit 2,139 miliarde de lei, iar în 2025 a ajuns la 2,364 miliarde de lei. Numai primele șase luni din 2026 au fost deja încasate 1,224 miliarde de lei, ceea ce indică un ritm apropiat de cel al anului precedent.

În același timp, cresc și încasările rezultate din executarea silită. De la 113 milioane de lei în 2023, acestea au urcat la 185 de milioane de lei în 2024 și la aproape 197,4 milioane de lei în 2025. Există însă un indicator care merge în sens invers. Gradul de colectare a obligațiilor fiscale de plată a coborât treptat de la 89,14% în 2023 la 88,32% în 2024, 87,67% în 2025 și 86,90% în primul semestru al acestui an. Diferențele sunt de ordinul câtorva zecimi de procent, însă tendința este constantă și arată că ritmul în care apar noi obligații fiscale este ușor superior capacității administrației fiscale de a le încasa integral.