Kilometri de conducte de irigaţii se fură zi şi noapte la Scânteieşti * Localnicii îi cunosc pe hoţi, dar le e teamă să-i dea în vileag * Directorul Îmbunătăţirilor Funciare, Petru Bărceanu, spune că fierul se vinde la Fârţăneşti şi susţine că astăzi va depune plângere la Poliţie * În vreme ce Ministerul Agriculturii calculează cât costă să repare sistemul de irigaţii, gălăţenii fură şi puţinul rămas de dinainte de 1989
Hoţii de fier vechi din Scânteieşti şi Fântânele tocmesc oamenii sărmani din comună şi îi pun la muncă zi şi noapte, ca să scoată ţevile de irigaţii din pământ, să le taie şi să le ducă la vânzare. Sub pământul comunei se ascund sute de tone de ţevi de fier, aşa că hoţii au de treabă! Peste câmpurile cultivate cu grâu sau peste pârloage, rămân şanţuri kilometrice de până la un metru şi jumătate adâncime, din care hoţii şi armatele lor de sclavi înarmaţi cu lopeţi au scos ţevi groase şi grele din fier. Peisajul arată ca după război sau ca într-un film science-fiction, în care nişte cârtiţe gigantice ar fi săpat pe sub câmpurile oamenilor. Localnicii de bine se tem de hoţii de fier şi spun că nu vor să fie văzuţi cu noi, în vreme ce luăm urma afacerilor ilegale. Deşi ştiu cine sapă şi ce muncitori sunt plătiţi pentru asta, localnicii nu vor să rostească nici un nume, fiindcă se tem pentru siguranţa lor şi a familiilor.
Şi iată cum, în vreme ce Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR) învârte vorbe mari şi goale despre cum s-ar putea reabilita complet sistemul românesc de irigaţii cu vreun miliard de euro, gălăţenii puşi pe înavuţire necinstită jefuiesc fără griji tot ce a mai rămas din reţeaua construită înainte de 1989. Şi o fac pe bani buni, adică măcar vreo câteva mii de lei, zilnic.
Directorul-executiv al Agenţiei Naţionale pentru Îmbunătăţiri Funciare (ANIF) Galaţi, ing. Pentru Bărceanu spune că tot fierul se vinde la un centru din Fârţăneşti şi că instituţia pe care o conduce face eforturi să-i prindă pe hoţi.
Ţevi de irigaţii tăiate şi vândute
Primăria Scânteieşti a tras drum de asfalt până departe, în câmp, în satul component Fântânele, aşa că nu ne-a fost deloc greu să ajungem la câmpurile însămânţate, din toamnă, cu grâu. Armata de oameni cu lopeţi tocmită de hoţii de fier a scos ţevile, metru cu metru şi a lăsat şanţuri adânci. Călăuzele noastre ne spun că oamenii pe terenurile cărora se sapă au greutăţi să repare pagubele, dar totuşi nu depun plângere.
„Vă daţi seama că grâul nu se va mai face pe unde au săpat bandiţii ăştia. În plus, după ce au scos ţeava, nu mai astupă şanţul, iar omul trebuie să aducă pe banii lui un buldoexcavator care să astupe găurile, distrugând însă şi alte suprafeţe de culturi în drum!”, ne spune unul dintre localnicii care ar vrea să vadă comuna liberă de mafia fierului vechi.
Mai rău este că oamenii temuţi în comună fură şi ziua, şi noaptea, lucrează uneori continuu la dezgropat, tăiat şi transportat ţevi, dar nici autorităţile locale, nici poliţiştii nu i-au oprit până acum. Iar lăcomia hoţilor nu cunoaşte limite. Din Staţia de Punere sub Presiune (SPP) Nr. 9 de la Fântânele – care nu a fost predată către nicio Organizaţia a Utilizatorilor de Apă pentru Irigaţii (OUAI) şi este încă în administraţia Agenţiei Naţionale pentru Îmbunătăţiri Funciare (ANIF) – n-a mai rămas aproape nimic. Deşi, cu ceva muncă, s-ar mai găsi şi pe aici de furat.
Pe alocuri s-a săpat până aproape de marginea şoselelor, aşa că nicio autoritate locală şi nici un poliţist nu poate spune că n-a ştiut de faptul că se fură, pe rupte, conducte de irigaţii. Ştie toată lumea din zonă, dar nimeni nu face nimic.
Muncă „de ocnă” la răscolit câmpurile
Mai mulţi localnici ne-au spus, tot la adăpostul anonimatului, că şefii reţelelor de exploatare a fierului vechi – care scot adesea vreo mie de euro pe zi – îşi adună muncitorii de cu seară şi îi duc pe câmp, cu maşinile, unde îi pun la săpat, până spre dimineaţă. Localnicii de bine îi cunosc, le ştiu maşinile, dar n-au curaj să vorbească.
Lopeţile „minerilor” de fier vechi răscolesc şi până la un metru şi jumătate în măruntaiele pământului – pe teren drept sau pe dealurile cu pante adesea abrupte – până când dau de ţeava de fier, cu diametru de vreo jumătate de metru şi cu pereţi groşi de cam un centimetru. Doar câţiva metri din aceste conducte cântăresc o tonă, aşa că – şi dacă ar vinde cu doar 80 de bani kilogramul de fier vechi – şefii reţelelor tot ar scoate o avere în fiecare zi. Mai ales dacă ţinem seama de faptul că săpăturile au început prin vară, iar până la acest moment s-au săpat kilometri şi kilometri de şanturi.
„Uitaţi-vă cât de adânci sunt şanţurile şi cât de mult sapă într-o noapte. Ţevile sunt dezgropate până dimineaţă şi tăiate, cu autogenul, în cursul zilei următoare. La scurt timp după aceea, kilometri întregi de ţeavă dispar ca şi cum n-ar fi fost vreodată, luând calea centrelor de fier vechi. Îi vezi cum pleacă, pe seara, cu maşinile hoţilor de fier vechi. Se întorc spre dimineaţă, beau ceva la cârciumă şi se duc să se culce. După care o iau de la capăt, în seara următoare”, ne spune unul dintre localnicii care ne-au dus pe câmpurile răscolite al satului Fântânele.
„Problema există, dar nimeni nu o vede”
Primarul din Scânteieşti, Ghiorghe Bute, spune că situaţia nu-i este străină şi că a auzit că oamenii se tem să depună plângeri. „Este o problemă care există, dar pe care nimeni nu o vede. Asta e realitatea. De ce se întâmplă aşa şi de ce nimeni nu îi prinde pe oamenii ăştia care sapă, n-aş putea să spun. Ştiu sigur că nu s-a întâmplat numai la noi, ci şi în comunele din jur. La Folteşti, spre exemplu. Primăria nu poate interveni în astfel de probleme, mai ales dacă nu vin asociaţiile de producători să ne sesizeze. Ştiu că au fost mai mulţi proprietari de terenuri nemulţumiţi de faptul că şi-au găsi bucăţile de pământ răscolit şi culturile distruse, dar chiar n-aş putea să spun dacă au depus şi plângere scrisă la Poliţie sau nu”, a precizat primarul comunei Scânteieşti, Ghiorghe Bute.
„Încercăm să-i prindem!”
Directorul filialei gălăţene a Agenţiei Naţionale pentru Îmbunătăţiri Funciare (ANIF), ing. Petru Bărceanu, spune că, după o săptămână în care s-a lucrat la prinderea hoţilor, astăzi instituţia va depune plângere oficială la Poliţie. „Noi am descoperit această situaţie în cursul săptămânii trecute şi am făcut deja evaluări cu privire la prejudiciu. În această dimineaţă, plângerea cu toate datele aferente va fi depusă la Poliţie. Am identificat chiar şi o bucată de ţeavă dezvelită dar încă netăiată, unde am încercat să-i surprindem pe hoţi. Dar n-au mai venit să o scoată în weekend. Probabil că au mirosit ceva. SPP 9 şi SPP 10 din zonă sunt în administrarea noastră şi încercăm să rezolvăm aceste probleme, pentru că sunt deja prea mulţi oameni care se ocupă cu distrugerea sistemului”, a precizat Petru Bărceanu.
Vom ţine aproape şi vom vedea dacă măcar acum li se va înfunda hoţilor care jefuiesc în voie de luni de zile.
