“Justiție Capturată”, documentarul exploziv al celor de la Recorder vs. Procesul lui Buzatu și tertipurile unui avocat al sistemului

REACȚII… Recorder a publicat marți o investigație jurnalistică despre starea justiției în România, fenomenul prescrierilor și efectele centralizării puterii în mâinile “unor magistrați care coabitează cu politicienii”. Imediat după publicare, reacțiile în mediul online și inclusiv în rândul reprezentanților justiției au început să apară. Cristian Winzer, avocatul lui Dumitru Buzatu din dosarul “Portbagajului de bani”, nu a apreciat prea mult munca jurnaliștilor de la Recorder, afirmând despre documentar că “nu are ca scop informarea corectă, ci generarea unui efect de presiune publică și de presiune politică asupra instituțiilor judiciare”. Mai mult, Winzer apreciază că documentarul “operează aproape exclusiv cu percepții subiective, suspiciuni generalizate, narațiuni și interpretări partizane, respectiv afirmații neînsoțite de un minim suport probatoriu, validate exclusiv prin prisma unor persoane a căror credibilitate profesională și etică nu doar că nu este demonstrată, dar este chiar puternic contestabilă”. Poziționarea lui Winzer nu este atât de surprinzătoare, pentru că de când a început procesul lui Buzatu de la Tribunalul Vaslui, clientul său pare să fie beneficiarul fix a acelor jocuri de culise evidențiate în documentarul Recorder: dosar repartizat preferențial, probe scoase de la dosar și termene tergiversate, astfel încât șansele ca infracțiunile săvârșite de Buzatu să se prescrie, să crească de la lună la lună.

În documentar, au fost intervievați procurorul militar Liviu Lascu, Crin Bologa, fostul procuror-șef al DNA între perioadele Laura Codruța Kovesi și Marius Voineag, dar și o procuroare din DNA și o judecătoare de la Curtea de Apel, care au vorbit sub anonimat. Investigația Recorder scoate la iveală dosare în care persoane cu conexiuni politice sau influență economică, precum Marian Vanghelie, Cristian Burci sau Puiu Popoviciu, au obținut procese prelungite până au fost prescrise. Conform informațiilor din investigație, prelungirea lor a fost posibilă prin schimbarea completurilor de judecată de conducerea instanțelor, inclusiv în momentele în care urma să fie pronunțată sentința.

Avocatul lui Dumitru Buzatu critică documentarul Recorder pe motiv că ar legitima justiția populară

Materialul video publicat marți seara pe site-ul Recorder a avut un impact uriaș în mediul online, strângând peste 700.000 de vizualizări în mai puțin de 24 de ore. la rândul ei, considerându-l probabil un documentar mai mult decât reușit, Televiziunea Română a luat decizia să-l difuzeze miercuri seara, începând cu ora 21:00. Printre puținele persoane neimpresionate de munca jurnaliștilor de la Recorder a fost Cristian Winzer, avocatul lui Dumitru Buzatu în dosarul șpăgii de la Cârja. Pe pagina lui de Facebook, acesta a scris, printre altele, că documentarul operează pe percepții subiective. “ Cu titlu prealabil, opinez că documentarul Recorder nu reprezintă decât o expunere a unor informații neprobate, necoroborate și imposibil de verificat public (din această ultimă componentă rezultând, în mod firesc, însăși suspiciunea că scopul său principal nu este informarea corectă, ci tocmai generarea unui efect de presiune publică și de presiune politică asupra instituțiilor judiciare și de polarizare, prin utilizarea unor impresii subiective prezentate drept “realități sistemice”). Din punctul meu de vedere, documentarul operează aproape exclusiv cu percepții subiective, suspiciuni generalizate, narațiuni și interpretări partizane, respectiv afirmații neînsoțite de un minim suport probatoriu, validate exclusiv prin prisma unor persoane a căror credibilitate profesională și etică nu doar că nu este demonstrată, dar este chiar puternic contestabilă. Afirmații elucubrante precum «existența unei rețele coordonate de magistrați și politicieni care controlează “strategic” Justiția»; repartizarea dosarelor importante, în mod deliberat, prin încălcarea legii, către anumiți judecători “obedienți”, existând chiar un mecanism de influențare a completurilor de judecată prin presiuni externe (politice și/sau economice); schimbarea completurilor/titularilor completurilor de judecată în mod intenționat, în scopul tergiversării, respectiv al influențării rezultatului proceselor penale; rejudecările cauzelor/ desființările unor hotărâri penale NU vizează decât exonerarea unor VIP-uri; existența unor judecători pretins “protejați” și folosiți pentru a închide dosare sensibile; amânarea tactică a unor cauze tocmai pentru a se constata intervenită prescripția răspunderii penale (cu consecința dispunerii unor soluții de încetare a procesului penal); existența unor ordine politice directe către magistrați în ceea ce privește modalitatea de instrumentare și de soluționare a cauzelor cu care au fost învestiți, respectiv a unor magistrați care primesc “instrucțiuni informale” pentru a decide într-un anumit fel în dosare; funcționarea sistemului judiciar ca o structură capturată la nivel național, nu reprezintă decât simple ipoteze lipsite de un minim fundament factual, care se circumscriu exclusiv domeniului speculațiilor/ narațiunilor conspiraționiste. Dincolo de a substitui (în mod voit! și nepermis!) analiza juridică cu scenarii/ conspirații interpretative prezentate drept certitudini, documentarul pare a solicita/ pare a legitima justiția populară. Pentru că a utiliza simple impresii și narațiuni personale, a prelua fără filtru afirmații vădit neprobate (transformându-le în certitudini) și a conferi “valoare probatorie” unor percepții emoționale și unor simple suspiciuni, nu înseamnă decât a încălca principii fundamentale precum (i) autonomia funcțională a instanțelor, (ii) independența magistraților, (iii) prezumția de nevinovăție, (iv) legalitatea probelor, (v) rolul exclusiv al instanțelor judecătorești în stabilirea adevărului judiciar, etc. Justiția populară are nimic de-a face cu legalitatea procesului! Tocmai pentru că ea operează în registrul emoțional, transformând percepțiile și suspiciunile “opiniei publice” în verdicte publice, ceea ce conduce (pe de o parte) la distorsionarea realității judiciare, la delegitimarea autorității instanțelor judecătorești și la subminarea încrederii în instanțe și în Justiție, respectiv (pe de altă parte) la radicalizarea discursului public și la exercitarea de presiuni nelegitime asupra magistraților.

În dosarul lui Buzatu, unele probe au fost eliminate de la dosar. Procurorul Claudiu Sandu: “Așa ceva nu există în lumea civilizată” 

SIMILITUDINI… Fostul președinte al Consiliului Județean Vaslui și actualul client al avocatului Cristain Winzer, Dumitru Buzatu, putea fi dat exemplu oricând în documentarul Recorder despre cum tratează justiția în România infracțiunile de mare corupție. Spunem asta pentru că și în dosarul lui Buzatu, magistrații au decis eliminarea de la dosar a unor probe obținute de către procurorii DNA cu ajutorul înregistrărilor audio-video. Una dintre probele eliminate face referire la întâlnirea pe care a avut-o omul de afaceri Emil Savin cu expertul Radu Judele. În timpul discuțiilor dintre cei doi, Judele îl avertizează pe Savin că expertiza efectuată de acesta nu-i este favorabilă și îl sfătuiește să meargă să discute cu Dumitru Buzatu și să acționeze “inteligent”. O altă probă eliminată de la dosar face referire la ceea ce a urmat după această întâlnire, și anume discuțiile avute de Emil Savin cu Dumitru Buzatu, în biroul acestuia din CJ. În timpul întâlnirii dintre cei doi, Buzatu îi dă asigurări acestuia că pune presiune pe angajați pentru a urgenta lucrurile și banii, 15.000.000 de lei, să intre în conturile firmei lui Savin. Judecătorii și-au motivat decizia de a elimina aceste probe prin faptul că procurorii trebuiau să solicite mandat de interceptare pentru fiecare înregistrare audio-video, deși în momentul când acestea au fost făcute, legea nu specifica acest lucru. Despre eliminarea probelor din dosare a vorbit și procurorul Claudiu Sandu, membru al Consiliului Superior al Magistraturii, în documentarul publicat marți de jurnaliștii de la Recorder. “Am transformat procedura penală într-o chestiune extrem de formalistă. Orice virgulă poate constitui un motiv de a respinge cauza, de a anula probe, de a tergiversa dosarul ani de zile. De multe ori, noi reinventăm dreptul! În multe sisteme de drept, unde legea e scrisă de oameni responsabili, sunt anumite probe care nu se elimină niciodată din dosare. Nu se elimină expertizele, nu se elimină interceptările. Noi le-am eliminat pe toate, pe tot felul de motive. Pur și simplu le-am luat și le-am aruncat la gunoi, ori așa ceva e imposibil. Așa ceva nu se întâlnește în lumea civilizată”, a declarat procurorul Sandu. Iată că practica ne arată că așa ceva este posibil, iar dosarul lui Dumitru Buzatu este cel mai bun exemplu.

Cenzura presei în procesul lui Buzatu. Presa nu are voie să relateze declarațiile martorilor din sala de judecată

PUMN ÎN GURĂ… Pe lângă eliminarea probelor, judecătoarea Cornelia Vezeteu de la Tribunalul Vaslui a decis că presa nu mai are voie să relateze ce spun martorii în dosarul de corupție al fostului baron, Dumitru Buzatu, prins cu o geantă plină cu bani în portbagaj. Judecătoarea a acceptat solicitarea unuia dintre avocații inculpaților pe motiv că martorii neaudiați ar putea afla din ziare ce au declarat cei care au intrat înaintea lor în sală. Asta, în condițiile în care majoritatea martorilor sunt angajați sau foști angajați ai Consiliului Județean Vaslui și nu au nicio interdicție legală de a discuta între ei despre proces. Cu alte cuvinte, aceștia puteau afla unii de la alții ce au declarat în instanță, însă nu din presă. Totuși hilar este faptul că ședința este publică, iar presa trebuie doar să trateze subiectul la general. În ultima înfățișare, la bară a fost chemat martorul Buruianță, cel care a pregătit terenul pentru șpagă. Declarațiile sale au fost savuroase la proces, dar publicul nu are voie să știe ce a declarat omul care a agățat șpaga în cârligul lui Buzatu, pentru că așa dorește magistratul de la Tribunal.