NIMENI NU ÎNTELEGE Vineri, 4 aprilie, s-a convocat la Primãria Bârlad o sedintã de îndatã a CLM Bârlad, pentru analizarea si aprobarea a trei proiecte de hotãrâre, prin care municipiul Bârlad se va împrumuta la bancã de aproape 180 de miliade de lei vechi, pentru studiul de fezabilitate si executarea canalizãrii din cartierele Munteni si Podeni. Trebuie spus cã CLM Bârlad a mai votat o datã, în septembrie 2013, studiul de fezabilitate care stabilea atunci cã suma necesarã pentru a se împrumuta la bancã, ca sã fie executat proiectul canalizãrilor celor douã cartiere din Bârlad, era de peste 280 de miliarde de lei vechi. Cum nicio bancã n-a vrut sã împrumute municipalitatea cu o asemenea sumã, acum s-a revenit cu un alt studiu de fezabilitate, care brusc a scãzut suma pentru lucrãri cu peste 100 de miliarde de lei vechi. Desi nedumeriti si neconsultati, consilierii PSD si PNL au votat cu nonsalantã ceea ce le-a pus sub nas primarul Constantin Constantinescu, grãbit nevoie mare sã se laude cu ceea ce bârlãdenii viseazã de peste 60 de ani: canalizare în cele mai mari si mai vechi cartiere din oras.
Consilierilor li s-a pus sub nas o ordine de zi a sedintei, care cuprindea trei puncte: primul – aprobarea proiectului „Consolidare, reparatii capitate si modernizare a Scolii generale <<Iorgu Radu>> (fostã nr.1) si a cheltuielilor legate de proiect si acordului încheiat între aceastã scoalã si Primãria Bârlad în vederea implementãrii proiectului, al doilea – aprobarea studiului de fezabilitate si a indicatorilor tehnico – economici privind obiectivul „Extinderea retelei de canalizare menajerã în cartierele Munteni si Podeni din Bârlad”, iar al treilea punct – aprobarea contractãrii de cãtre municipiul Bârlad a unei finantãri rambursabile interne în valoare de 17. 721.329 lei (peste 177 miliarde de lei vechi), pentru realizarea obiectivului „Extinderea retelei de canalizare menajerã în cartierele Munteni si Podeni din Bârlad”.
Strategie de partid pentru a minti din nou bârlãdenii!
Primul punct de pe ordinea de zi a fost repede rezolvat, mai ales cã din suma necesarã acestui important proiect pentru cea mai veche scoalã din Bârlad, sumã care este de 11 300 000 lei (113 miliarde de lei vechi), Primãria Bârlad are o cofinantare de circa 13 miliarde de lei vechi. Dar al doilea si al treilea punct, care se refereau la „Extinderea retelei de canalizare menajerã în cartierele Munteni si Podeni din Bârlad”, sunt discutabile, deoarece acest proiect a mai fãcut o datã obiectul unei Hotãrâri a CLM Bârlad, privind studiul de fezabilitate, în anul 2013, în septembrie. Atunci, studiul fãcut, pe bani publici evident, a stabilit cã suma necesarã pentru executarea canalizãrilor în Munteni si Podeni este de peste 280 de miliarde de lei vechi, studiu aprobat de consilieri. Cum nicio bancã nu a aprobat un asemenea împrumut, considerând a fi mult prea mare, iatã cã, presat de faptul cã vine campania electoralã pentru alegerile europarlamentare si sefii de la PSD – ul central si local au nevoie de imagine, scrântitã rãu de o guvernare mincinoasã si mai ales de taxele si impozitele grele puse pe români, primarul Titi Constantinescu a recurs la o altã gogoritã. A mai fãcut o datã un studiu de fezabilitate, tot pe banii bârlãdenilor, si surprizã: valoarea executãrii proiectului „Extinderea retelei de canalizare menajerã în cartierele Munteni si Podeni din Bârlad” a scãzut cu peste 100 miliarde de lei vechi! Acest proiect de hotãrâre precum si aprobarea împrumutului pentru executarea lucrãrilor la canalizãrile din Munteni si Podeni a fost aprobat fãrã Opozitie în sedinta de îndatã, unde a fost prezent un singur consilier – Mihai Petrov, presedintele PP-DD Bârlad – restul consilierilor de la PP-DD si PDL lipsind, fiind plecati. Oricum, nu ar conta împotrivirea lor, pentru cã restul de 15 consilieri PSD, trei PNL si cei doi consilieri sustinuti de PSD (Octavian Marcu – fost PDL – exclus din partid si Relu Bãdãrãu – fost PP-DD – exclus si el din partid) si-au dovedit din plin servilismul: au aprobat fãrã sã crâcneascã proiectele puse sub nas de Titi Constantinescu, fãrã ca acestea sã fie trecute mãcar de formã prin comisiile de specialitate.
