Istoricul şi fostul deţinut politic Şerban Rădulescu Zoner a încetat din viaţă, miercuri, la vârsta de 83 de ani.
Potrivit unui comunicat remis AGERPRES, istoricul a fost deţinut politic între 1959 şi 1962, fiind arestat la 18 februarie 1959, anchetat la sediul Securităţii Ploieşti timp de 11 luni şi condamnat iniţial de Tribunalul Militar Bucureşti la cinci ani temniţă grea, pentru uneltire contra ordinii sociale, pedeapsă majorată în urma recursului Procuraturii Militare la şase ani temniţă grea.
Alina Grigorescu, membră a Comitetului de Coordonare al Alianţei Civice, susţine că Şerban Rădulescu Zoner a fost transferat, pe perioada detenţiei, la mai multe penitenciare (Ploieşti, Galaţi, Jilava şi prin lagărele de muncă Salcia, Stoeneşti şi Strâmba din Balta Brăilei), fiind apoi graţiat prin decretul 393/26 iunie 1962.
Şi activitatea de istoric a lui Şerban Rădulescu Zoner a avut de suferit din pricina regimului comunist.
Acesta a fost, până la 31 ianuarie 1996, cercetător ştiinţific principal la Institutul de istorie ”Nicolae Iorga”, însă, în 1975 a fost exclus din Institut, în contextul ”revoluţiei culturale” a lui Ceauşescu şi transferat obligatoriu la Muzeul de Istorie Bucureşti, fără luarea titlului de cercetător ştiinţific. Abia în 1990 a fost reîncadrat la Institut şi avansat cercetător principal. ”După punerea în libertate refuză categoric să colaboreze cu Securitatea, fapt dovedit prin documentele scrise existente la CNSAS. (…) Şerban Rădulescu Zoner a fost apoi deputat CDR (1992-2000), iniţial din partea PAC, până la ieşirea acestui partid din coaliţie, din 1996 membru PNL, iar din septembrie 2000, independent, refuzând orice colaborare cu Valeriu Stoica, considerat oportunist. Şerban Rădulescu Zoner a fost membru al Alianţei Civice din 1996, iar din 31 martie 2001, preşedinte al Alianţei Civice”, se arată în comunicatul de presă.
Şerban Rădulescu Zoner a fost membru al Asociaţiei Internaţionale de Istorie Contemporană, cu sediul la Geneva şi a publicat peste 200 de lucrări ştiinţifice în ţară şi în străinătate (Franţa, Germania, SUA, Italia), iar în 1993 i s-a conferit premiul ”Mihail Kogălniceanu” al Academiei Române.
AGERPRES.ro
