Își permite Vasluiul luxul de a renunța la impozitele celor 53 de săli de joc cu păcănele, estimate la 3,7 mil. euro, când în on-line jocurile de noroc sunt la liber?

ȘMECHERII FAC AVERI, OAMENII CINSTIȚI PLĂTESC… A trecut emoția interzicerii păcănelelor în orașe și verdictul este clar: în proporție covârșitoare primarii din țară au spus “nu jocurilor de noroc” în orașe, chiar dacă au fost momiți de premier cu impozite babane, provenite din această industrie. Însă, încet-încet apar informații care spun că de fapt dracul negru nu ar fi în cazinouri, și în on-line, unde jocurile de noroc au luat un avânt uriaș, unde nu există nici un fel de control, bașca și o coteală când vine vorba de impozitarea viciului. Prin această măsură, taman acest drac negru va crește. La acest moment, on-line reprezintă 72% din piața jocurilor de noroc, iar prin manevra de scoatere a cazinourilor din orașe, îmbrățișate de primari după ce Guvernul le-a pasat decizia, procentul va crește și mai mult. Conspiraționiștii spun că planul e pus la cale de sus, de la Bruxelles, și este făcut pentru un anume grup. Ei argumentează că fratele Ursulei vor den Leyen, șefa Comisiei Europene, este președintele companiei Unibet, cel mai mare jucător pe piața pariurilor sportive, dar și al jocurilor de noroc on-line. Dacă stăm să analizăm drept și luăm în calcul afacerea Mercosur sau modul cum ne-au fost băgate pe gât vaccinurile în pandemie, parcă le-am da dreptate. La Vaslui s-a făcut făcut inventarul păcănelolor după ce primarul a decis să înceapă procedura “Stop păcănele în municipiu”. Sunt 53 de săli de joc, cu 419 aparate de tip slot – machine, un procent de 0,4% din total păcănele din România. Mai sunt 7 agenții de pariuri și 10 agenții Loto. La un calcul, cele 419 păcănele din Vaslui au adus în 2025 la bugetul centralizat al statului 3,7 milioane de euro, bani care acum pot fi ai municipiului. Oare acum când bugetul Vasluiului este tăiat chirurgical, îndepărtând felia de 70 de milioane de lei luați pe șmecheria cu moldovenii-vasluieni, dar și alte felii ce țin de ajutoare pentru handicap, de subvenții pentru cofinanțări, sau de scăderea drastică a impozitului pe veniturile salariale, după tăierile de job-uri din administrație și deconcentrate, ne permitem să dăm cu piciorul la acești bani? Da, păcănelele distrug familii, însă din analiza de mai jos veți vedea că de fapt jocurile din on-line reprezintă două treimi din ce “produce” această industrie și prin urmare flagelul rămâne și dacă se vor închide cele 53 de săli de joc. Toți se vor muta în on-line, unde nu-i control și minorii pot juca liniștiți. Pe lângă cei 10% din bugetari, vor mai fi concediați alți 300 de angajați ai acestor cazinouri din municipiul Vaslui și vor fi afectate și alte sectoare care au legătură cu industria jocurilor de noroc. Jucătorii înrăiți vor migra către alte săli, de exemplu la Huși, unde primarul Ciupilan nu s-a pronunțat încă. Sau în altă parte. Cine pierde? Orașul! Deja primarul Braniște a făcut conferință de presă și a anunțat că bugetul municipiului a fost redus drastic de la București. Prin închiderea numai a cazinourilor nu se rezolvă problema jocurilor de noroc și gura de oxigen dată de Bolojan prin impozitarea jocurilor de noroc de către primărie va fi și aceasta obstrucționată. Păcănelele vor rămâne în on-line, în continuare vom avea reclame la televizor cu Unibet, Vlad Cazino etc. Se pot lua măsuri de diminuare a acestora. De exemplu, primăria poate impune restricții de publicitate și să nu mai dea alte autorizații de cazinouri pe viitor, iar cele care se închid, în spațiile rămase să nu mai poată veni altă firmă de jocuri de noroc. Cu timpul, o mare parte din cazinouri, în speciale cele de la scări de bloc, vor dispărea pe cale naturală. Și mai mult, interzicerea acestora de lângă școli, spitale și obligatoriu scoaterea reclamelor strălucitoare de pe clădiri. Citiți mai jos o analiza a impactului acestei industrii pentru bugetul județului și cum poate fi Vasluiul un fel de Las Vegas, în condițiile în care autostrada A7, aducătoare de investiții și dezvoltare economică nu mai este pe aliniamentul coridorului pan -european IX, adică prin Tișița – Alibița. Ce punem în loc, când dezvoltarea economică a zonei se mută prin Bacău- Roman – Pașcani- Suceava? Ce vom pune în locul Albiței, care nu va mai fi Poarta Europei? Doar agricultură și industrie alimentară, unde excelăm? Stați să apară consecințele acordului Mercosur, când piața din România va fi invadată de alimente ieftine și modificate genetic și atunci să vorbim de economia județului Vaslui.

Cartoful fierbinte pe care Bolojan îl pune în brațe primarilor de orașe și municipii de peste 15.000 de locuitori cu privire la industria jocurilor de noroc are în spate un substrat mai pervers decât pare la prima vedere. O industrie care anul trecut a produs pentru bugetul consolidat al statului un miliard de euro, de la cele peste 102.292 de aparate numite popular păcănele, este pasată acum primarilor de orașe și premierul Bolojan pare un băiat fain care le dă acestora de bună voie găina care face ouă de aur. Și ce să vezi, în numele luptei împotriva flagelului jocurilor de noroc, care a distrus familii întregi, majoritatea primarilor din țară refuză acest cadou, considerându-l, de fapt, un cal troian. Până aici, totul pare corect și primarii care s-au pronunțat împotriva păcănelelor au primit aplauze la scenă deschisă, iar premierul se freacă pe mâini, fiindcă acum la croirea bugetului are justificare când transmite în teritoriu alocații bugetare mai mici și lasă investiții europene fără cofinanțări. “Păi v-am dat pe mână miliardul de euro de la jocurile de noroc să-l împărțiți între voi. De ce vă plângeți că nu aveți bani de cofinanțări? Vă place să vă dați mari în fața electoratului că faceți și dregeți, iar pe noi, care facem bani din piatră seacă, ne înjurați și spuneți că suntem imorali că facem bani din viciile cetățenilor. Iaca că acum v-am dat vouă să alegeți între a avea bani și a fi morali”, a fost mesajul venit de la centru, bineînțeles într-o formă mai stilizată și cosmetizată, noi inventând varianta bolovăneasă pentru a arăta adevărul.

On-line reprezintă 72% din piața jocurilor de noroc și acestea nu se închid. La vârful Europei, interesele Ursulei vor der Leyen cer 100% din piață pentru frățiorul ei, președintele companiei Unibet

Jocurile on-line câștigă astfel teren, că de fapt aici e schema: de flagelul jocurilor de noroc societatea nu scapă. Prin această măsură se forțează mutarea jucătorilor din sălile de joc în on-line. Se vorbește că această manevră e impusă de sus, de la Ursula vor der Leyen, președinta Comisiei Europene, al cărei frate este președintele caselor de pariuri Unibet, companie care deține și monopolul jocurilor de noroc on-line. Dacă România și-ar dori să scăpe de acest flagel care, iată, face ravagii în multe familii și avem jucători care aleg să se sinucidă sau care-și vând totul, lăsându-și pe drumuri copiii, ar trebuie să se interzică cu totul jocurile de noroc. Și păcănele, dar și jocurile de noroc în on-line. Să vedem câteva cifre care arată dimensiunea reală a acestui fenomen. În anul 2025 piața în România a jocurile on-line a însemnat 14,5 miliarde de lei, față de 5,7 miliarde de lei, cât au încasat sălile de jocuri, unde sunt cele 102.292 de mijloace de joc tip slot-machine (păcănele). La un calcul simplu vedem că on-line are o pondere de 72%, adică două treimi din cei care sunt prinși în mrejele jocurilor de noroc stau acasa pe telefon și joacă păcănele, iar în cazinouri intră doar o trreime. Numai că această treime a produs în 2024, din datele oficiale, impozite de 900.000 de milioane de euro, iar în 2025 s-a estimat la 1 miliard. Dacă facem un calcul simplu, cele 419 păcănele, cât sunt în cele 53 de săli de jocuri în Vaslui, au dus la bugetul de stat 3,7 milioane de euro, care acum ar trebui să ajungă la Primăria Vaslui. Unii ar spune că aceste calcule sunt greșite, dar socoteala e simplă. În România un astfel de aparat, pentru a funcționa în sălile de joc, este impozitat la început de an, de Oficiul Național de Jocuri de Noroc, cu 7.500 de euro. La cele 102.292 de păcătele, avem numai din licențiere 767,2 milioane de euro. Restul până la 900.000 de milioane sunt celelalte taxe.

Ce fac primarii cu acest cartof fierbite. La București, Ciucu e cel mai abil, la Vaslui și Bârlad primarii au mers pe emoția colectivă, iar Hușul poate deveni Las Vegas-ul Moldovei

La Vaslui, primarul Braniște deja s-a pronunțat și a spus stop jocurilor de noroc. Și toată presa inclusiv noi l-am lăudat pentru inițiativă. Este clar că păcănele sunt un flagel și trebuie oprit. Însă cu toții am sperat că se închid și cele în on-line, unde două treimi dintre jucători își irosesc banii și destinele. Dar acestea rămân și dramele continuă. În continuare marile echipe de fotbal din România vor juca cu Unibet, Vlad Cazino sau alte firme de jocuri on-line pe tricouri, iar la televizor vedetele vor promova aceste jocuri spectaculoase și pline de adrenalină. Doar noi, cei din provincie trebuie să ne tăiem bugetele de investiții, să scoatem sălile de jocuri de noroc din orașe, pentru ca cei de la centru, deștepții, să se lăfăie în banii care impozitează jocurile on-line. Că de fapt grosul îl vor păpa multinaționalele cu Ursula von der Leyen pe post de mare beneficiar. Nu întâmplător acest proiect cu scoaterea din orașe a cazinourilor este depus în Parlament de patru ani de USR. Interesant ar fi fost ca acest partid să fi cerut și închiderea jocurilor în on-line. Dar haideți să vedem ce zic primarii. Proaspătul primar al Bucureștiului a fost reținut. Înainte de a lua o decizie ar vrea să vadă impactul bugetar la acestei industrii față de buget. Să nu uităm că sediul marilor companii care administrează on-line sunt în București și primarul Ciucu are o felie mare și de aici. Dar omul zice pas și calculează totul. În județ, Vasluiul și Bârladul s-au pronunțat, doar Hușul nu a zis nimic. Așteaptă! Trebuie să precizăm că doar localitățile de peste 15.000 de locuitori au voie să aibă pe teritoriul lor cazinouri, din acest motiv vorbim doar de cele trei orașe din județ. Dacă Boroș și Braniște spun “stop cazinourilor”, iar Ciupilan ar spune “da”, cele 7 milioane de euro ar pleca spre Huși și orașul dintre vii ar putea deveni noul Las Vevas al județului. fiindcă toți jucătorii vor migra la Huși, așa cum au migrat către Vaslui, când s-a dat dispoziția ca în localități sub 15.000 de locuitori să nu existe păcănele. Și atunci jucătorii din Negrești și din comunele din nordul județului au migrat la Vaslui, iar Murgeniul și sudul județului la Bârlad.

Vasluiul poate deveni Las Vegas-ul Moldovei și avem nevoie de bani. Pe aici nu trece autostrada ca prin Focșani, Bacău sau Roman și nici nu suntem oraș universitar ca Iașul

Primarul Vasluiului, Lucian Braniște, s-a plâns că are nevoie de 143 de milioane de lei pentru partea de cofinanțări a proiectelor europene începute. În euro, înseamnă 27,5 milioane. În conferința de presă de ieri a tras semnalul de alarmă și a spus că nu are acest bani, la cum arată noul buget a lui Bolojan pus în transparență decizională. Dacă nu ar spune “nu păcănelelor”, 3,7 milioane de euro ar veni din această industrie. Suma ar fi și mai mare, dacă în jurul județului nostru ceilalți ar închide și banii, o parte din ei ar veni la Vaslui. Industria păcănelelor are și o dezoltare pe orizontală, fiindcă acești jucători aduși în Vaslui vor consuma, vor sta la hotel, vor mânca în orașul nostru și vor cheltui și alți bani. Lucrul acesta s-a văzut când jucătorii de la sat au venit în Vaslui. Roata s-a învârtit, fiindcă vorbim și de angajați. În municipiul Vaslui, în cele 53 de săli de joc lucrează peste 300 de persoane, care câștigă în medie 4.000 de lei, bani în mână. de la ei primăria încasează 67% din impozitul pe venit. Nu sunt sume de neglijat. O dată închisă industria, aceste locuri de muncă vor dispărea. Primarul de la Bacău, Lucian-Daniel Stanciu- Viziteu a spus că vrea să închidă păcănelele la Bacău, iar cei concediați din această industrie vor fi sprijiniți de municipalitate să fie reîntegrați în alte domenii de activitate care au nevoie de resursă umană. La Bacău e simplu, fiindcă vorbim de un oraș care este pol de dezvoltare accentuat și de noua autostradă care va muta puterea economică a Moldovei aici. Dar și așa, primarul nu s-a repezit, precum Braniște sau Boroș. A spus că inițiază o dezbatere publică pe 23 martie cu populația, pentru a le vedea opinia. Nu una în CL sau un proiect pus pe site-ul instituției în transparență decizională, ci o ședință, într-o sală mare de conferință și sunt așteptați peste 1000 de băcăoani la aceste dezbateri. E posibil ca în urma acestei dezbateri, după ce vin și cifrele de la buget, vocea primarului să nu mai fie așa radicală. Credem că și la Vaslui sau Bârlad, primarii ar trebui, înainte de a lua decizia în CL, să discute cu locuitorii, să le arate cele două variante, pro sau contra, să arate dezastrul bugetar pe care ni-l pregătește Bolojan și să spunem că Vasluiul, prin pierderea coridorului pan -european, devine un județ izolat, în afara autostrăzilor și a unei potențiale dezvoltări rapide.

Romanul este în plină ascensiune economică și dezechilibrul bugetar poate fi redresat, însă la Vaslui nu avem A7. Primarii din orașe mici de lângă marile metropole, cum ar fi Lugoș sau Făgăraș spun că nu vor interzice păcănelele

La Roman, un oraș care beneficiază din plin de avantajul autostrăzii A7, fiindcă deja multinaționalele își mută depozitele în acest oraș, datorită poziției centrale în Moldova a orașului, există perspective de dezvoltare și cu un management corect al primarilor pot ieși din criza bugetară impusă de Bolojan. Poșta Română mută tranzitul de la Iași la Roman, fiindcă transporturile pleacă de pe CFR, pe rutier și iată că și la o companie de stat se vor face angajări multe în detrimentul Iașului, care va concedia toți angajații din tranzit. Toate companiile de curierat, cât și marile hipermarketuri, cum ar fi Lidl, Penny, Kaufland sau Carrefour își vor face depozite la Roman și iarăși vorbim de un avantaj pe care acest oraș, identic ca Vasluiul din punct de vedere al problemelor economice și administrativ, îl are. Așadar, Romanul devine un pol de dezvoltare și va depăși Vasluiul. Să nu uităm că drumul spre Bucovina trece prin acest oraș, precum și tot traficul spre Ucraina, care se mută din Albița spre vămile din Siret și Sculeni. Și cu toate aceste perspective, primarul Leoreanu a spus “stop jocurilor de noroc” doar în centru orașului. La Iași, primarul Chirica e mai revoluționar, vrea să scoată păcănelele și de la parterul blocurilor. Dar acești primari își permit. Bugetele proprii formate din impozite și taxe, din impozitul de veniturile salariale sunt mari și în creștere, dar la Vaslui ce vom face? În țară, orașe mici analizează atent impactul bugetar adus de păcănele. De exemplu, la Lugoș, primarul a depus în transparență decizională proiectul de interzicere a acestora, însă spune că: “Cred că este o acțiune pripită!”. La Făgăraș, primarul nu este de acord sub nici o formă să scoată păcănele din oraș. Gheorghe Sucaciu spune cu subiect și predicat că jocurile de noroc on-line sunt mai periculoase decât cele desfășurate în spații fizice, deoarece pot fi accesate oricând și sunt mult mai greu de controlat. Acesta explică că în cazul sălilor fizice există deja filtre și mecanisme de verificare, incusiv restricții pentru minori sau pentru persoanele care cer să nu mai aibă acces în astfel de locuri. „Oamenii trebuie să știe că în momentul de față jocurile de noroc online sunt cele mai periculoase. De când se trezește, o persoană poate să ia telefonul și să joace și să piardă bani sau să cîștige. Acele jocuri de noroc online scot bani în afara țării”, a declarat acesta.