Asociatia Generalã a Învãtãtorilor din România a fost în perioada interbelicã si este si acum cea mai importantã asociatie profesionalã a cadrelor didactice. De la reactivare organizeazã anual cel putin un forum amplu de dezbatere si dezvoltare profesionalã la care iau parte aproximativ 1000 de participanti din toatã tara si din încã 9 sucursale de peste hotare. De la înregistrarea la Chisinãu a Asociatiei Generale a Învãtãtorilor din România- filiala R.Moldova are loc si în stânga Prutului câte un congres anual prin efortul unei echipe care îi reuneste pe cei mai buni dascãli de peste Prut condusi de prof.dr. Mariana Marin.
La congresul din aceastã varã de la Busteni, organizat de Aprilia Gãlbenus, a fost reales ca presedinte AGIRo arãdeanul Viorel Dolha. Din noua conducere mai fac parte Cãtãlin Diaconu (Bacãu), Mândru Elena (Harghita), Mariana Marin (R.Moldova), Aprilia Gãlbenus (Ialomita), Margareta Gheorghitã (Olt), Dãnut Parpalã (Teleorman), Dorinel Bogeanu (Olt), Stan Lupu (Galati) si Costicã Furcoi (Vaslui). La eveniment, pe lângã conferentiari de prestigiu din domeniul stiintelor educatiei, au participat si ministrii Ecaterina Andronescu si Liviu Pop Marian. Congresul de la Chisinãu, constituit într-o „Academie a Învãtãtorului Modern”, s-a bucurat de participarea doamnei ministru al educatiei din guvernul R.Moldova Maia Sandu si a doamnei ministru Ecaterina Andronescu care a fãcut si o importantã donatie de carte. Pe lângã numeroasele ateliere de dezvoltare profesionalã si de diseminare a bunelor practici, participantii au lansat doamnelor ministru si un apel în sprijinirea unor mai vechi sau mai noi deziderate. S-a cerut încurajarea si recunoasterea activitãtii în cadrul asociatiilor profesionale conform articolului 9 din constitutie, revenirea asupra reducerii numãrului de ore de limbã românã la clasele primare operate în primãvarã, introducerea în manualele de literaturã si istorie a românilor a unor autori, opere si evenimente istorice relevante produse la stânga Prutului (care acum lipsesc în manualele din România), rezolvarea situatiei diplomelor nerecunoscute, iar la cererea sucursalelor de peste hotare s-au solicitat modificãri legislative privind discriminarea pozitivã în obtinerea cetãteniei române pentru etnicii români, simplificarea procedurii redobândirii cetãteniei, eforturi pentru eliminarea vizelor, acces reciproc la presa scrisã si audio-vizualã de pe cele douã maluri ale Prutului, demersuri diplomatice pentru asigurarea dreptului copiilor români din Transnistria la scoalã în limba maternã si respectarea acolo mãcar a propriei „constitutii” care doar afirmã functionarea a trei limbi (româna/moldoveneasca si ucraineana fiind în fapt excluse din spatiul public) si monitorizare internationalã în Serbia, acolo unde cu sprijin AGIRo s-au depus în aceastã varã din nou cereri pentru ore de limbiã românã în scolile publice ale copiilor români/vlasi din zona Timoc-Morava.
Învãtãtori români, în Ucraina
O delegatie AGIRo din care nu au lipsit dascãli de etnie ucraineanã din România a fost prezentã si la festivalul pedagogic din Odessa organizat de Asociatia Pedagogilor din regiunea Odessa -presedinte Nicolai Fedoret, un bun vorbitor de limbã românã cu care s-a semnat un acord de parteneriat privilegiat. Medalia de aur a congresului a fost transmisã anul acesta de la colegii români din Izmail-Ucraina celor douã ministere ale educatiei din Chisinãu si Bucuresti. S-a cerut formatorilor de opinie sã nu punã si nu permitã sã se punã în antitezã român si moldovean. Cei nãscuti în Moldova trebuie sã îsi asume cu egalã mândrie cã sunt moldoveni si români. Sã fie urmat îndemnul rostit la primul congres al învãtãtorilor din Basarabia în 1917 de autorul actualului Imn de Stat al Republicii Moldova – Alexei Mateevici, care spunea: „Lucrul drept poate înflori numai dacã se întemeiazã pe idei drepte”. „Unii se socotesc moldoveni, altii – cei mai putini – români. Ei bine, dacã ati luat asupra d-voastrã sarcina de a lumina poporul, apoi trebuie sã dati poporului idei adevãrate, cãci altfel întreg învãtãmântul e fãrã rost. Da, suntem moldoveni, fii ai vechii Moldove, însã facem parte din marele trup al românismului, asezat si prin România, Bucovina si Transilvania. N-avem douã limbi si douã literaturi, ci numai una, aceeasi cu cea de peste Prut. Aceasta sã se stie din capul locului, ca sã nu mai vorbim degeaba. Aceasta trebuie sã le-o spunem si copiilor si tuturor celor neluminati. Sã-i luminãm pe toti cu lumina dreaptã. Participantii asteaptã de la cele douã doamne ministru un rãspuns comun dat dezideratelor lor precizând cã prea de multe ori prezenta oficialilor a lãsat în urmã doar poze si cuvântãri”, se aratã în comunicatul oficial, semnat de Viorel Dolha, presedinte AGIRo.
