Întrecerea de pe râul Delea a consilierilor locali vasluieni: multe merite politice, zero realizări concrete

LAUDA DE SINE… Politica din municipiul Vaslui a bifat joi o nouă performanță la care nu credeam că vom ajunge să fim martori: transformarea unui dosar uitat și prăfuit într-o victorie istorică înainte ca primul utilaj să fi pornit motorul. Personaj principal? Râul Delea. Decor? O notă conceptuală. Trofeul? Dreptul fiecărui partid de a spune: „Noi am făcut!”. Dacă ar fi să judecăm după entuziasmul aleșilor locali, ai fi tentat să crezi că Delea a fost deja transformată într-un canal venețian, cu faleze, piste de biciclete, pontoane și cafenele plutitoare. În realitate, Consiliul Local nu a făcut altceva decât să aprobe alocarea a 100.000 de lei pentru întocmirea unui Plan Integrat de Regenerare Urbană. Tradus în românește, municipiul a cumpărat dreptul de a afla ce ar trebui să facă, pe viitor, cu râul. Nu s-a turnat un metru cub de beton. Nu s-a plantat un copac. Nu s-a amenajat niciun trotuar. Nu s-a excavat nici măcar o roabă de pământ. Dar, în schimb, s-au cules toți laurii, de parcă lucrarea a fost finalizată.

Ședința de Consiliu Local s-a transformat rapid într-un concurs de paternitate politică. Mai lipsea doar un test ADN pentru a afla cine este adevăratul părinte al proiectului Delea. La punctul doi pe ordinea de zi, cel privind proiectul de regenerare urbană a râului care traversează municipiul Vaslui, primarul Lucian Braniște a prezentat, spre surprinderea multora, întreg istoricul corespondenței purtate cu autoritățile centrale. Nu mai este un secret pentru nimeni că administrația locală s-a tot lovit în ultimii zece ani de aceeași problemă: râul aparține Apelor Române, iar investițiile serioase depind, în mare măsură, de București. Din 2016 încoace s-au trimis adrese, s-au primit răspunsuri și s-au actualizat documentații. Cel mai consistent răspuns a venit încă din ianuarie 2018, când Ministerul Apelor și Pădurilor de la acea vreme detalia lucrările prevăzute pentru cele trei tronsoane ale Delei și confirma că proiectarea tehnică fusese finalizată în anul precedent. Cu alte cuvinte, statul român știa de aproape zece ani ce ar trebui făcut. Doar că, asemenea multor proiecte importante pentru Moldova, dosarul a fost ascuns într-un sertar și uitat acolo. Desigur, asta nu înseamnă că administrația Pavăl a fost victimă absolută a birocrației de la centru. Ani la rând, Delea a fost tratată mai degrabă ca o problemă pe care trebuie să o rezolve altcineva și asta pentru că în mandatele trecute prioritățile au fost altele. Parcul Copou s-a extins spectaculos, Aleile Copilăriei au înflorit și ele pe bază de contracte de amenajări florale, oferite cu dărnicie firmelor de casă abonate la bani publici, noi borduri au fost puse prin oraș și tot așa. Asta în timp ce subiectul Delea, care trebuia să fie o prioritate pentru orice administrație, a pendulat între promisiuni și nepăsare.

Întrecerea discursurilor electorale

Acum, când lucrurile par să se miște, măcar la nivel birocratic, fiecare formațiune politică a încercat să își agațe medalia de piept. În timpul ședinței de joi, consiliera Liliana Trifan a explicat că proiectul a ajuns pe masa Consiliului Local datorită insistențelor liberalilor, care au identificat surse de finanțare și au strâns inclusiv semnături de la cetățeni. O declarație din care mai lipsea doar concluzia că Delea curge datorită Partidului Național Liberal. Replica însă nu s-a lăsat prea mult așteptată. La rândul lui, Constantin Carabina, din partea AUR, a ținut să precizeze că partidul său vorbește despre Delea încă din campania electorală și că meritul inițierii demersurilor îi aparține, de fapt, fostului primar Vasile Pavăl și echipei sale. În plus, fără presiunea opoziției actuale, a susținut alesul AUR, actuala administrație ar mai fi ținut proiectul prin sertare încă patru sau cinci ani. În schimb, USR, rămas fără prea multe argumente istorice pe subiect, a scos din joben un alt nume greu: ministra Mediului, Diana Buzoianu. Pentru că, în politica românească, atunci când nu ai o contribuție locală suficient de consistentă, invoci un ministru. Dă bine în procesul-verbal al ședinței și creează impresia că lucrurile sunt deja pe ultima sută de metri. Iar când ședința nici măcar nu se încheiase bine, liderul PNL Vaslui, Marius Arcăleanu, anunța și el pe Facebook marea victorie liberală. Nu proiectul, nu finanțarea, nu începerea lucrărilor, ci… adoptarea unei note conceptuale. Vasluiul a devenit astfel printre puținele municipii din România unde o intenție birocratică produce mai multe reacții și comunicate decât o investiție finalizată.

Vasluienii vor lucruri concrete, s-au săturat de protocoale și promisiuni

PROMISIUNI VECHI, DAR CONCRET NIMIC… Problema este că, dincolo de spectacolul politic frumos ambalat de politicieni, realitatea rămâne la fel de „împuțită” pentru vasluianul de rând și asta pentru că la momentul redactării acestor rânduri, municipiul Vaslui nu are niciun beneficiu concret. Să ne amintim că Dumitru Buzatu în 2019 aborda fix același subiect. Publicăm fotografia întâlnirii acestuia cu Cristian Nechifior, fost director Apele Române Iași. Apoi subiectul a fost preluat doi ani mai târziu de Tudor Polak, deputat PNL, și nu s-a mai întâmplat nimic. Acum problema este că atacă un pic invers. Marius Arcăleanu preia proiectul lui Buzatu și din urmă vine primarul PSD și spune că Primăria se va ocupa. Într-adevăr, există un protocol între Primăria Vaslui și Apele Române. Am obținut și acordul ca municipalitatea să poată investi bani într-o albie care nici măcar nu îi aparține. Începând de joi avem și cei 100.000 de lei care vor fi cheltuiți pentru realizarea unui document de specialitate. Însă… cam atât. În prezent, nu avem finanțare pentru investiție, nu avem un calendar clar, nu a fost desemnat un constructor, nu s-au obținut autorizațiile pentru șantier. Cu alte cuvinte, azi nu avem nicio regenerare urbană. Avem doar „regenerarea” unui dosar vechi și prăfuit. Adevărata provocare începe abia acum. Va trebui identificată o sursă de finanțare, întocmit proiectul tehnic, obținute toate avizele, organizate licitațiile și, într-un final, executate lucrările. Cine a urmărit măcar o investiție publică știe că tocmai această etapă consumă ani întregi și produce cele mai multe blocaje. Dacă lucrurile merg bine, vasluienii ar putea vedea primele rezultate abia spre finalul actualului mandat. Dacă apar noi schimbări legislative, contestații sau lipsă de bani, Delea va continua să curgă liniștită printre discursuri emoționante și postări triumfaliste.