Procurorii DIICOT nu au clarificat, cel puţin pană în această fază a cercetărilor, modul în care era valorificat alcoolul produs la fabricile omului de afaceri.Acesta ajungea pe piaţă într-o formă sau alta, pentru că persoanele care îl cumpărau nu îl foloseau pentru uz propriu.La Trust LF Trade s-au găsit trei instalaţii de ocolire a contorilor pentru alcoolul etilic, brut şi tehnologic u prima lovitură în mafia alcoolului din Vrancea, cu referire directă la falsificarea vinurilor, a fost dată tot de DIICOT în 2007, iar capii afacerii, fraţii Stan, au fost condamnaţi la închisoare cu executare
Procurorii Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT) Galaţi au oferit informaţii destul de detaliate despre modul în care omul de afaceri Liviu Jitea şi celelalte persoane acuzate ar fi reuşit să producă alcool la negru, creand un prejudiciu statului de aproximativ 8 milioane de euro. Ce nu se spune la ora actuală, iar detaliile din motivarea arestării afaceristului sunt destul de puţine, este destinaţia acestui alcool produs din cerealele cumpărate masiv de la fermierii din regiune. Cantităţile de alcool sunt importante şi, într-un fel sau altul, acesta a ajuns pe piaţă în perioada supravegherii afacerilor lui Liviu Jitea, între anii 2011 şi 2013.
Procurorii arată în documentele prezentate judecătorilor, că alcoolul era comercializat ilegal către clienţi din punctele unde era depozitat, însă, cel puţin deocamdată, nu se ştie cine erau aceşti clienţi şi ce făceau cu acest alcool. Produsele care erau realizate, cum erau introduse în piaţă şi valorificate fac parte, de asemenea, din mecanismul producerii şi comercializării de alcool. În forma sa finală, acesta ar fi putut ajunge la negru pe piaţă sau îmbrăcînd o formă legală, ceea ce ar fi şi mai grav.
Valorificarea se făcea către persoane de încredere
Potrivit motivării arestării lui Liviu Jitea, alcoolul produs la Trust LF Trade era valorificat doar către persoane de încredere. Alcoolul era depozitat în primă fază la fabrica de lapte Vranlact, în afara antrepozitului fiscal, după care era transportat către alte puncte cu maşinile societăţilor controlate de Liviu Jitea. “Odată cu perfecţionarea modului de săvarşire al faptelor, palierul de conducere a grupului infracţional (Liviu Jitea, Mona Ionescu şi Raluca Milea – n.r.) a decis ca, pentru a evita suspiciunile organelor statului cu privire la depistarea în trafic a unor cantităţi de alcool, membrii din palierul de execuţie a grupului infracţional să transfere cea mai mare a parte a alcoolului produs, în mod ilegal, într-o locaţie situată în afara municipiului Focşani, respectiv în localitatea Campineanca, într-un spaţiu utilizat ca punct de lucru de către o altă societate comercială”, spun procurorii, cu referire la societatea controlată de un alt afacerist din dosar, Costică Creiţă. Unul dintre martorii citaţi în acest dosar a declarat că a cumpărat alcoolul la un preţ de 10 lei/litru. De asemenea, procurorii susţin că Liviu Jitea le permitea angajaţilor săi fideli, din palierul 2 al grupului infracţional, să ridice preţurile, dacă se putea, şi să-şi însuşească sumele în plus încasate.
Trei instalaţii de ocolire a contorilor
Procurorii au descoperit în linia tehnologică de fabricare a alcoolului instalaţii prin care acestea nu mai ajungea la contorii de măsurare a cantităţilor produse. În secţia distilerie se afla un contor pentru măsurarea cantităţilor de alcool brut, un contor pentru alcoolul tehnic şi unul pentru alcoolul etilic. Toţi cei trei contori aveau confecţionate instalaţii artizanale de ocolire a echipamentelor de măsurare, care constau în furtunuri de cauciuc cuplate la un capăt la ţevile de alcool ce intrau în instalaţiile de măsurare şi cuplate la celălalt capăt în ţevile ce făceau legătura cu spaţiile de depozitare. “În capătul dinspre spaţiile de depozitare furtunurile erau prevăzute cu robineţi cu bilă, toţi cei trei robineţi fiind găsiţi în poziţia deschis. Prin aceste echipamente confecţionate artizanal s-a constatat că erau trecute prin cădere cantităţi de alcool ce ocoleau efectiv echipamentele de contorizare, scurgandu-se în bazinele de depozitare”, spun procurorii DIICOT. Practic, vorbim de trei tipuri de alcool, iar din informaţiile noastre nu se comercializa doar alcoolul etilic, ci şi cel brut. Cu privire la instalaţia de bypass presupusă a fi făcută pe circuitul de producţie, omul de afaceri s-a apărat declarand că “furtunul despre care s-a făcut vorbire nu are decat rolul de a elimina aerul care s-ar putea acumula în contor”. “Organele de urmărire penală trebuia să facă şi demonstraţia că descrierea făcută dispozitivului era aptă să producă rezultatul normei de incriminare. În caz contrar aceasta este doar o descriere fără să surprindă elementul de funcţionalitate şi să se observe că că furtunul despre care s-a făcut vorbire nu are decat rolul de a elimina aerul care s-ar putea acumula în contor. Pompa identificată de organele de urmărire penală ajută tot la eliminarea aerului.”, a arătat în apărare unul dintre avocaţii lui Liviu Jitea, considerat “creierul” grupului infracţional.
Reamintim că Tribunalul Galaţi a luat pe 9 martie decizia arestării preventive a omului de afaceri Liviu Jîtea, a directoarelor de la fabrica de alcool, Raluca Milea şi Florenţa Mona Ionescu, precum şi a altor cinci persoane, respectiv Lucian Datcu, Stoica Cristea, Neculai Bica, Mihail Viorel Tucan şi Alexandru Bortoş. În acelaşi timp, pe societăţile aparţinand omului de afaceri, anchetatorii au dispus sechestru judiciar, ca şi pe diverse bunuri, cum ar fi bijuterii şi automobile de lux. Procurorii consideră că întreaga afacere cu alcool ilegal a adus un prejudiciu total de peste 5,7 milioane de euro. Recursul la măsura arestării se va judeca la Curtea de Apel de la Galaţi, însă pană aseară recursul nu fusese înregistrat pe rolul acestei instanţe. (Mihai BOICU)
CASETĂ:
Prima lovitură în mafia alcoolului din judeţ- clanul Stan în 2007
În spetembrie 2007, mai multe echipe de mascaţi, procurori ai DIICOT şi comisari de la Garda Financiară intrau în forţă în mai multe sedii de firmă din Garoafa, dar şi în domiciliile administratorilor. În satul Făurei, anchetatorii monitorizau de mai bine de un an o afacere cu vin contrafăcut din alcool etilic, coloranţi, zahăr şi arome. La firma vizată, Alco Prod Făurei, patronată de Claudiu Turcu, anchetatorii au găsit atunci 27 de tone de materii prime.
Foto:Judeţul Vrancea are un prost renume cu privire la contrabanda cu alcool
Conform verificărilor ulterioare, firma a achiziţionat în perioada mai-iulie 2006 cantitatea de 174.000 litri alcool etilic rafinat, dar si cu 130.000 banderole de marcaj pentru produse intermediare, de diferite capacităţi şi concentraţii. Cum firma nu a plătit accizele către stat, nu a putut justifica provenienţa materiilor prime. Cantităţi mari de produse finite au fost livrate către societăţi care s-au dovedit a fi „firme fantomă”, potrivit DIICOT. Activitatea grupului a fost monitorizată atent de Direcţia Antifraudă din cadrul ANAF, dar şi de către procurorii DIICOT. La momentul respectiv, anchetatorii au efectuat percheziţii în nu mai puţin de 26 de locaţii, la domiciliile şi sediile firmelor conduse de Paul Bănilă, Claudiu Eugen Turcu şi ale fraţilor Teodor şi Marius Stan, consideraţi liderii afacerii. În cazul acestora, începerea urmăririi penale a fost dispusă încă din 21 noiembrie 2006, sub aspectul comiterii infracţiunilor de evaziune fiscală, constituirea/apartenenţă la un grup de crimă organizată în vederea săvarşirii de infracţiuni şi spălare de bani, prejudiciul estimat fiind de 120 miliarde lei, adică circa 3,75 milioane de euro. „Clanul” Stan este cunoscut pentru afacerile sale în domeniul alcoolului şi a fost suspectat în cazul „Grenada” din 2001. „S-au mai identificat un număr de 32 de rapoarte de producţie, din care rezultă că societatea a produs un număr total de 274.531 sticle de băuturi intermediare”, au indicat procurorii la momentul respectiv. După ce dosarul a ajuns la instanţă în 2008, la Tribunalul Vrancea, soluţia definitivă a fost pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, pe 4 octombrie 2011. Teodor Stan s-a ales cu pedeapsa de 9 ani de închisoare pentru constituirea grupului infracţional organizat, evaziune fiscală şi spălare de bani. Claudiu Eugen Turcu s-a ales cu o pedeapsă de 8 ani de închisoare pentru aderarea la grupul de crimă organizată, evaziune fiscală dar şi înşelăciune cu privire la calitatea mărfurilor prin falsificarea sau substituirea acestora. Nicolae Marius Stan a primit 6 ani de închisoare, ceilalţi patru inculpaţi primind de asemenea pedepse cuprinse între 2 ani şi jumătate şi 7 ani. Cei şapte au fost obligaţi să achite în solidar şi prejudiciul calculat de ANAF, în valoare de 8 milioane de lei. (G. SAVA)
