PENIBIL Asa-zisa sedintã de informare cu privire la explorarea si exploatarea gazelor de sist în perimetrul Bãcesti organizatã ieri, la Vaslui, de Agentia Nationalã de Resurse Minerale, a fost, în fapt, propagandã în favoarea companiei Chevron. Chiar si materialele prezentate de specialistul Corneliu Dinu, fost decan si fost profesor universitar la Facultatea de Geologie si Geofizicã Bucuresti era în limba englezã, iar datele, copiate aproape cuvânt cu cuvânt de pe site-ul Chevron. Cei care s-au înscris la cuvânt pentru a cere explicatii cu privire la „binefacerile” fracturãrii hidraulice, fie au primit explicatii în favoarea Chevron, fie au fost huiduiti, fie, pur si simplu, li s-a luat dreptul la cuvânt. La Centrul de Informare de la Delea au fost prezente circa 100 de persoane, majoritatea din Bãcesti, iar în zonã erau masate importante forte de jandarmi, pentru a preveni orice manifestatie a contestatarilor fracturãrii hidraulice.
Ieri, la Centrul de Informare a Consiliului Judetean Vaslui, situat la fostul poligon Delea, a avut loc o sedintã de informare cu privire la explorarea si exploatarea gazelor de sist prin metoda fracturãrii hidraulice, sedintã patronatã de Agentia Nationalã de Resurse Minerale, în colaborare cu CJ Vaslui. Chiar dacã sedinta a fost una publicã, locul si ziua sedintei fiind modificate în ultimul moment, de pe data de 15 ianuarie la Bãcesti, pe 20 ianuarie la Vaslui, si fiind anuntati doar cetãtenii din Bãcesti, locuitorii si cei care se opun acestei metode de exploatare a gazelor de sist nu au putut participa, doar câtiva activisti vasluieni, George Silvestrovici si Alexandru Ionascu, fiind singurii care au fost de fatã si au luat cuvântul. Acesta este poate si motivul pentru care, de fiecare datã când lua cuvântul unul dintre activistii care nu sunt de acord cu fracturarea hidraulicã, un grup de circa 10- 15 persoane începeau sã vocifereze, sã comenteze, sau chiar sã jigneascã vorbitorii, în timp ce restul, alti 40- 50 locuitori din Bãcesti erau mai degrabã pasivi, arãtând o totalã lipsã de interes fatã de problemele discutate, practic ca la o plenarã a comunistilor, atunci când trebuia fãcut act de prezentã.
Sedintã la depãrtare!
Chiar dacã la sedintã au participat: presedintele ANRM, Gheorghe Dutu, directorul general Claudia Rãileanu, profesorul universitar Corneliu Dinu, fost decan al Facultãtii de Geologie si Geofizicã Bucuresti si Andrei Puicã, subprefectul judetului, marii absenti au fost prefectul Radu Renga si Dumitru Buzatu, presedintele CJ. În plus, locatia aleasã, la peste 50 km de comuna Bãcesti, la ai cãrei locuitori le era adresatã aceastã sedintã, si la marginea municipiului Vaslui, a fost improprie pentru cei cu adevãrat interesati de acestã problemã, cu toate acestea, sala a fost plinã, cei circa 100 de participanti veniti special pentru a sustine Chevron, pãziti de efective impresionante de forte de ordine. Aceastã actiune a ANRM, de organizare a unei sedinte de informare a cetãtenilor dintr-un perimetru vizat de Chevron pentru începerea explorãrii zãcãmântului de gaze de sist este practic una gratuitã, plãtitã, se pare, din bani europeni, pentru cã, în fapt, nu face parte din etapele obligatorii parcurse în vederea eliberãrii vreunei autorizatii de mediu, ba, mai mult, APM si Garda de Mediu au participat, prin functionarii prezenti la sedintã, în calitate de invitati! Chiar si în conditiile în care a fost o simplã actiune de informare, una importantã însã, dat fiind prezenta presedintelui si a directorului general al ANRM, actiune adresatã comunitãtii din Bãcesti, de ce nu s-a gãsit un spatiu mai apropiat de aceastã localitate, în conditiile în care la Bãcesti nu existã cãmin cultural, respectiv la Dumesti, Todiresti sau în orasul Negresti, ci s-a ales municipiul Vaslui? Administratorul public al judetului, Valeriu Caragatã, a declarat cã s-a ales locatia din Vaslui pentru a da posibilitatea cetãtenilor din tot judetul sã participe la aceastã dezbatere, intentie care însã nu s-a concretizat, poate si pentru cã mutarea locului si a momentului de desfãsurare a dezbaterii, nu a mai fost anuntatã public!
Totul pentru Chevron!
Sedinta a început cu o prezentare a cadrului legal si a metodei de explorare si exploatare a gazelor de sist prin metoda fracturãrii hidraulice, prezentãri fãcute de Gheorghe Dutu, presedintele ANRM si fostul profesor universitar Corneliu Dinu, prezentare din care a rezultat faptul cã aceastã metodã de exploatare este una sigurã, folositã de peste 50 de ani în România (!?), iar substantele chimice folosite la fracturare sunt uzual folosite în diverse industrii, inclusiv cea alimentarã. Acelasi lucru a fost prezentat si în mapa înmânatã participantilor, care continea inclusiv o publicatie, „Gazele de sist”, editatã sub patronajul ANRM printr-un proiect cofinantat de UE, si care face practic apologia exploatãrii gazelor de sist prin metoda fracturãrii hidraulice, prezentând doar avantajele acestei metode, nu si eventualele daune pe care le-ar aduce mediului. Mai mult decât atât, prezentarea fãcutã de Corneliu Dinu a fost una succintã, plansele prezentate fiind în limba englezã. Ca un exemplu, a fost arãtatã situatia din SUA, unde sunt peste 1 milion de sonde, fãrã a specifica de ce gen, sau situatia din Texas, unde numãrul sondelor a crescut de câteva zeci de ori în perioada 1997 – 2009, „uitând” a se preciza cã statul Texas este mai mare ca întreaga Europã, densitatea de locuitori fiind foarte micã. Practic, întreaga informare a avut un singur scop, cea de a convinge populatia cã aceastã metodã de exploatare a gazelor de sist nu este periculoasã si cã, prin concesionarea exploatãrii resurselor minerale cãtre companii strãine, se aduc beneficii statului român. „Statul român primeste o redeventã între 3,5 si 13,5% din totalul valorii gazelor extrase, asta pe lângã întregul pachet fiscal pe care compania americanã este obligat sã-l plãteascã, taxe, impozite, plata autorizatiilor, la care se adaugã industria pe orizontalã, dat fiind faptul cã inclusiv forarea se face cu firme românesti! Nu este adevãrat ceea ce se spune în presã cã redeventa este foarte micã, dar nu putem sã-i punem la platã dacã nu extrag gaze de sist”, a fost rãspunsul lui Gheorghe Dutu, presedintele ANRM, la una dintre întrebãrile puse din public. De altfel, toate argumentele, întrebãrile si opiniile celor care s-au înscris la cuvânt au fost tratate cam la fel, respectiv cu rãspunsuri care sã fie în favoarea Chevron, fie au fost huiduiti, fie, pur si simplu, li s-a luat dreptul la cuvânt. Mai mult decât atât, Gheorghe Dutu, presedintele ANRM, prin rãspunsurile pe care le-a dat celor care au cerut lãmuriri, a fãcut apologia fracturãrii hidraulice practicate de Chevron, inclusiv prin a declara cã aceasta este cea mai mare companie petrolierã din lume, care practicã metode ultramoderne de exploatare, si cã, pentru statul român, este o adevãratã binefacere faptul cã aceastã companie si-a manifestat interesul pentru România! De altfel, cuvântul de încheiere al presedintelui ANRM este mai mult decât elocvent în acest sens: „Sunt astfel de activitãti (exploatarea gazelor de sist prin fracturare hidraulicã, n.red.) care sper sã se desfãsoare în aceastã zonã, activitãti care pot crea o bunãstare localnicilor, judetului si tãrii. Nimeni nu-si poate permite sã nu dea astfel de avize sau aprobãri, mai ales dacã sunt îndeplinite toate conditiile legale!”, a încheiat sedinta Gheorghe Dutu, presedintele Agentiei Nationale de Resurse Minerale, institutie care, din fonduri proprii, a organizat aceastã „întâlnire cu cetãtenii” pentru a sustine, atât prin declaratii, cât si prin materialele distribuite, explorarea si exploatarea gazelor de sist prin metoda fracturãrii hidraulice.
Primarul comunei Bãcesti a cerut explicatii
Horatiu Cãrãusu, primarul comunei Bãcesti, a fost unul dintre cei care s-au înscris la cuvânt, cerând detalii cu privire la unele probleme legate de explorarea si exploatarea gazelor de sist prin metoda fracturãrii hidraulice. Astfel, primarul a fost interesat de sursa de apã folositã în cadrul explorãrii si ulterior a exploatãrii gazelor de sist, dat fiind cã, conform datelor prezentate, cantitatea de apã necesarã este de 10 – 15 mii metri cubi, iar Bãcesti este o zonã deficitarã din punct de vedere a apei potabile. Promisiunea presedintelui Dutu a fost cã apa se va aduce din alte surse, pentru cã „asa cum este si în lume, în asemenea situatii, apa se aduce de la mari depãrtãri”. Asemenea rãspunsuri linistitoare si fãrã un fundament clar a primit primarul Cãrãusu si în legãturã cu cutremurele care sunt posibil sã aparã în urma exploatãrii: „vor fi de micã anvergurã, de maxim 2 grade”, sau în legãturã cu substantele radioactive ce s-ar folosi în explorare: „astfel de substante se pot gãsi în orice strat de argile si, chiar dacã ar fi în substantele folosite la fracturare, ar fi într-o proportie prea micã pentru a avea vreun impact”, a fost rãspunsul profesorului Dinu. În continuare, primarul comunei Bãcesti a cerut asigurãri cu privire la plata eventualelor prejudicii în cazul unor accidente de mediu în urma explorãrii sau exploatãrii gazelor de sist prin metoda fracturãrii hidraulice, cerere la care i s-a rãspuns cu aceeasi superficialitate de cãtre presedintele ANRM: „Fiecare operator care participã la o licitatie internationalã de concesionare a exploatãrii unor zãcãminte are obligatia sã depunã anual niste garantii cãtre stat, atât pentru buna executie, cât si pentru eventualele reparatii ale drumurilor de acces. La fel, trebuie sã depunã un fond de garantare pentru cetãtenii afectati. În astfel de cazuri, cetãtenii care suferã daune, trebuie sã se adreseze institutiilor statului, pentru a fi despãgubiti”, „uitând” sã precizeze cãror institutii ar trebui simplul cetãtean sã se adreseze, faptul cã întocmirea unor astfel de dosare este costisitoare, sau faptul cã ANRM nu are niciun cuvânt de spus la acordarea acestor despãgubiri. Aceeasi pozitie, de „o sã fie”, a adoptat-o presedintele Gheorghe Dutu la problema ridicatã de primarul Cãrãusu, care a cerut sã transmitã un semnal clar guvernantilor: „Vrem sã avem o asigurare ca, în cazul în care se începe exploatarea gazelor de sist la Bãcesti, o parte din redeventa plãtitã de Chevron statului sã revinã comunitãtii locale pe teritoriul cãreia se face exploatarea”. Rãspunsul a fost la fel de diplomat: „Avem în vedere o modificare a legii în acest sens, în acest sens lucrãm la un astfel de act legislativ!”
