Înspãimântãtor: 100 de câini vor fi omorîti la adãpostul din Bârlad, chiar de Ziua Copilului!

ULTIMATUM…Câinii capturati din Adãpostul Bârlad au zilele numãrate. Anuntul a fost fãcut chiar de Asociatia Sprijinã Câinii, care a transmis un mesaj de informare în mediul online. Iubitorii de animale au fost scandalizati de vestea înfiorãtoare si au reactionat virulent pe reteaua socialã. „Medici veterinari ce îsi încalcã jurãmântul si codul de deontologie fãrã nici o jenã, pentru ei totul se reduce la BANI, zero empatie, zero respect fatã de animale. Sã stiti cã zilnic vã blestem asa cum stiu numai eu”, este doar unul dintre comentariile care curg cu privire la postare. Echipa Vremea Nouã a luat imediat legãtura cu presedintele asociatiei, Pãun Cristian, pentru a afla motivele din spatele acestei decizii. „Da, este adevãrat ce se aude. Noi avem un contract de gestionare a câinilor fãrã stãpân din Bârlad. Conform contractului si a legii, dacã au trecut 18 sau 20 de zile, depinde câte weekenduri prind acei câini de la data capturãrii, trebuie sã-i eutanasiem dacã nu avem ce face cu ei. Adãpostul public are 150 de locuri. La ora actualã avem 170 de câini sãnãtosi. Nu pot sã-mi permit sã hrãnesc o sutã de câini în fiecare zi. Pânã pe 1 iunie are lumea timp sã se regrupeze si sã ia câinii”, a spus doctorul Pãun.

Anuntul care a provocat multã indignare în rândul cetãtenilor vasluieni, conform cãruia Asociatia Sprijinã Câinii va purcede marti, 1 iunie, la eutanasierea a 100 de câini sãnãtosi din cauza suprapopulãrii, a agitat serios spiritele în mediul online. Zeci de comentarii de la persoane oripilate de veste au curs pe reteaua de socializare: „Ei nu cumpãrã mâncare la câini asa cum nici Istrate nu cumpãrã. Stau toti la miloaga cu mâna-ntinsã, niste nesimtiti”, este unul dintre mesajele postãrii. „Dar chiar nu existã nimeni care sã-l poatã opri pe acest nemernic sã-si ducã planul criminal pânã la cap ?? Eu sunt din Brasov, dar de-as locui acolo, m-as posta în fata adãpostului (poate chiar în greva foamei )! As tipa, as urla, sã mã audã toate televiziunile, toatã lumea. Ce se poate face?? Unde sã trimitem aceastã notificare pentru a opri masacrul??? NU SE POATE ASA CEVAAAAAAA !! MOOOOR !!!”, exclamã o altã iubitoare de animale .”Avem nevoie de mãcar 30 de adoptii pentru a tine cãteii în sigurantã si sã strângem mâncare pentru ei”, îndeamnã o altã femeie. Vãzând situatia, echipa Vremea Nouã a stat de vorbã cu presedintele asociatiei, Paun Cristian, pentru a afla motivul care stã în spatele acestei decizii. „Da, este adevãrat. Noi avem un contract de gestionare a câinilor fãrã stãpân din Bârlad. Conform contractului si a legii, dacã au trecut 18 sau 20 de zile, depinde câte weekenduri prind acei câini de la data capturãrii, trebuie sã-i eutanasiem dacã nu avem ce face cu ei. Adãpostul public are 150 de locuri. La ora actualã avem 170 de câini sãnãtosi. Pânã acum ONG-urile au luat ritmic câinii de acolo. Cã luau 20, cã îi mai tineam o sãptãmânã, douã în plus, nu era problemã. Acum, de o lunã si ceva, au venit sporadic si au luat doar câte un câine-doi. S-a suprapopulat. Eu nu mai am unde sã pun câinii pe care îi capturez din Bârlad. Am discutat cu ONG-urile. Le-am spus cã le tin câinii ãstia 18 zile, dar veniti cu mâncare. Într-o lunã jumãtate au venit cu 28 de saci. Asta înseamnã cã, la 100 de câini, au adus mâncare doar pentru 6-7 zile. Restul am pus de la mine. Nu pot sã fac activitate economicã sã furajez câinii din Bârlad. Nu este corect. Am fãcut apel cãtre ONG-uri sã vinã sã ia acesti câini. Care au zis cã vin luni, cã vin marti si au trecut douã sãptãmâni. Este mai mult o amenintare pentru a se duce vestea. De asta nici nu am anuntat de pe o zi pe alta. Sã aibã timp iubitorii ãstia de câini sã vinã sã-i ia, sã-i ducã si sã-i gestioneze unde vor ei. Primãria contribuie la hrana animalelor timp de 18 zile. Mai nou, timp de 14 zile. Eu am câini în padoc de o lunã jumãtate, pe care eu i-am sustinut cu mâncare si nu mai pot. Am primit din cauza asta o serie întreagã de reprosuri, de blesteme, de controale”, spune presedintele Asociatiei Sprijinã Câinii.

„Dupã lege, câinii au drumul adoptiei sau al eutanasierii”

Desi adãpostul dispune de 150 de locuri, în acest moment 170 de suflete îsi asteaptã resemnate sfârsitul în adãpost. Din cauza suprapopulãrii si a lipsei de adoptii, doctul Pãun spune cã solutia finalã din cauza suprapopulãrii este eutanasierea. Dacã situatia nu se schimbã pânã de Ziua Copilului, va recurge la aceasta. Singura cale de salvare a acestora este adoptia si sponsorizarea animalelor prin donatii de hranã sau bani. „Nu pot sã-mi permit sã hrãnesc o sutã de câini în fiecare zi. Costul pentru mâncarea unui câine pe zi, dacã în fiecare zi are o portie de 400 de grame de hranã uscatã, adicã 12 kg pe lunã, depinde de cât costã un sac de 12-13 kg de hranã, cam 15-16 lei pe lunã. Costul eutanasierii per câine este 90 de lei. Pânã acum nu s-au fãcut eutanasieri decât în perioada pandemiei, când n-am avut ce face. În rest ne-am înteles cu ONG-urile. Acum sper sã ne întelegem din nou. Din câte am înteles azi, vor veni 150 de saci de mâncare, plãtite de ONG-urile de afarã. Dacã as primi lunar 150 de saci, tot as fi nevoit sã eutanasiez o parte din ei, pentru cã nu ar mai fi loc pentru alti câini. Dupã apelul acesta, se va mobiliza lumea. Eu i-am avertizat cã sunt 170 de câini de preluat. Singura solutie este adoptia. Dupã, tot ei vin si spun cã nu se respectã bunãstarea animalelor, cã stau grãmadã. Ei trebuie sã vinã sã ia câinii. Peste 18 zile nu mã obligã nimeni sã tin câinii. O fac pentru cã înteleg anumite relatii pe care le au ONG-urile. Am înteles, sã spunã „dom’le, o sãptãmânã, douã, pânã când gãsim sponsori venim cu mâncare”. Este o chestie logicã. Când nu vin cu mâncare de o lunã jumãtate, este firesc sã mã alarmez si sã mã întreb de ce sã dau eu atâtea milioane pentru câinii din Bârlad, din buzunarul meu. Si mã si încurcã, nu pot aduce alti câini pentru cã nu am loc de cei vechi. Legea lui Ionut spune cã nici un câine nu trebuie sã stea pe stradã. Nici cei cu stãpân, nici cei fãrã stãpân. Câinii trebuie sã stea acasã. Chiar dacã îi sterilizez si le pun cip, nu îi pot da pe stradã pentru cã este ilegal. Politia animalelor a venit sã ne întrerupã activitatea pentru cã au sesizat-o iubitorii de animale. Politia animalelor trebuie sã ne protejeze pe noi, oamenii, pe mine, pe dumneavoastrã, pe copii, bunici si asa mai departe, pentru a nu ne musca câinii pe stradã. De aceea o sã vedeti câini jigãriti si vai de capul lor pe stradã. Politia a venit si a luat mãsuri cu noi, cã vezi doamne nu mergea un stop la o masinã. Am pus în pericol bunãstarea. De asta e Politia Animalelor. În loc sã facã ce trebuia fãcut, face alt lucru. Noi aducem animale de pe stradã în adãpost, iar de aici se gãsesc posibilitãti de a fi preluati sau revendicati. Am avut situatii. Am avut vreo 15 câini revendicati pe care la scurt timp i-am prins din nou pe stradã. Avem situatii când îi ia lumea în adoptii. Ce face cu ei dupã, mã intereseazã mai putin. Dar cei care i-au luat în adoptie au devenit stãpânii lor. Dupã lege, câinii au drumul adoptiei sau al eutanasierii. Dar noi n-am mai fãcut din luna mai 2019 eutanasieri, doar în cazuri în care nu se mai putea face nimic pentru câini, în urma triajului”, explicã doctorul Pãun.

„Tot ce facem este legal. Acum patronii acestor ONG-uri sunt ca patronii acestui adãpost, iar eu sunt sclavul”

De altfel, presedintele Asociatiei spune cã solutia eutanasierii este una complet legalã, potrivit legislatiei în vigoare. Totusi, doctorul spune cã nu a mai recurs la acest gest extrem din luna mai a anului trecut. De asemenea, sustine cã toatã activitatea desfãsuratã la adãpost este una perfect transparentã. „Tot ce facem noi este legal. Ni s-au pus camere de luat vederi, din cauza celor care spuneau cã cine stie ce le facem noi la câini. Nu pot sã duc mâna nici la urechi fãrã sã mã vadã. Au intrat putin în intimitatea noastrã, dar nu-i bai, dacã asa a spus judecãtorul. Acum patronii acestor ONG-uri sunt ca patronii acestui adãpost, iar eu sunt sclavul. Eu trebuie sã stau la amenintãrile si la blestemele lor. Aproape în fiecare sãptãmânã primesc reclamatii si trebuie sã dau explicatii. Deja devine demonic. Eu nu am nimic de ascuns, dar sunt lucruri pe care trebuie sã le respectãm toti. Dacã ONG-urile au spus ceva, atunci sã vinã sã ia câinii. Nu sunt de rea intentie sã nu am grijã de câinii ãia. Nu sunt un sadic, dar primãria mã plãteste doar pentru 14 zile lucrãtoare/câine. Nu-mi mai plãteste acum capturarea câinilor în vârstã de 6 luni. Eutanasia este 90 de lei, dar nu am fãcut. Asa primesc pe câine 300 de lei. 504 lei pentru femele, si 450 lei pentru mascul, cu tot cu Tva. Scãzând acele 4 zile pe care nu primesc banii, eu ajung sã iau cam 300 si ceva de lei pe câine. Dar ca sã faci o activitate de genul ãsta ar trebui foarte multi bani. Tot ce se face aici este autorizat, de la cele 3 masini ale asociatiei, soferi autorizati peste 64 de km care au fãcut studii pentru asta, cabinetul este autorizat, pânã la muncitori. Activitatea este foarte bine monitorizatã. Eutanasierea care s-ar face este una normalã, dacã se face. Totusi, pânã pe 1 iunie are lumea timp sã se regrupeze si sã ia câinii”, adaugã presedintele asociatiei.

Conditii de adoptie si de rezervare

Singura sansã realã de salvare pe care o au câinii aflati în adãpost este adoptia. Astfel, dacã vã încadrati în criteriile mentionate, puteti salva un suflet si vã puteti alege cu un prieten pe viatã. De asemenea, cei care au deja suficienti patrupezi acasã pot alege sã doneze hranã uscatã pentru cãteii din adãpost sau chiar bani, pentru a prelungi mãcar sederea în captivitate. Doctorul Pãun promoveazã si el câinii pentru adoptii în mediul online, dupã cum sustine: „Adoptiile sunt gratuite. Oamenii sunt încurajati sã vinã în adãpost la Bârlad. Îsi aleg cãtelul gata microcipat, sterilizat, completeazã formularul de adoptie si gata. Dupã noua lege, un proprietar persoanã fizicã nu poate sã adopte decât doi câini. Pentru a adopta mai mult de doi câini, dacã proprietarul stã la bloc, are nevoie de aprobarea vecinilor de pe scarã. Dacã stã la casã si are peste 2 câini, la fel, trebuie sã obtinã acordul vecinilor. ONG-urile nu au voie sã ia mai mult de 20 de câini pe lunã. Eu postez câini, îi promovez pentru adoptie, face parte din contract. Încurajez adoptiile asa cum mã pricep. Câinii pot fi si rezervati, dar se plãteste o taxã de hrãnire si îngrijire, în valoare de 25 de euro pe lunã. Am mai fãcut adoptii la distantã. Fetele din strãinãtate au renuntat la ele pânã la urmã. Voiau sã ne împiedice sã mai prindem câte o sutã de câini pe lunã, cum scrie în contract. Au vãzut cã metoda lor este ineficientã. Dupã 3 luni de zile nu au mai plãtit întretinerea si am rãmas cu buza umflatã. Se pot face câte 20-30 de adoptii la distantã. Cine doreste sã sprijine câinii din adãpost o pot face în contul bancar al asociatiei”.

Garanti Bank Vaslui

RO56UGBI0000662007248RON

Cui RO40396428 -Asociatia Sprijinã Câinii

Acuzatii aduse de presedintele asociatiei Sprijinã Câinii: Unii iubitori de animale „au retele precum mafia. Un câine care ajunge în Olanda, Germania ajunge la 400-500 de euro”

TRAFIC…Doctorul Pãun afirmã cã multe persoane care se dau iubitoare de animale fac de fapt trafic cu câini. „Ultima modificare a legii este foarte contestatã de iubitorii de animale, de cei care fac trafic de câini. Pe unii iubitori de animale îi oripileazã faptul cã se eutanasiazã câinii. Dar pe noi oamenii ne înduioseazã orice pui, poate sã fie si de cioarã. Asa este firesc si normal. Dar în rândul iubitorilor de animale sunt si cei care detin monopolul, care fac zgomote „aoleu, ce sã facem?”. Dar ei sunt adevãratii afaceristi. Iau de la noi câinii microcipati, sterilizati. Au retele precum mafia. Nu neapãrat precum mafia, dar au retelele lor. Vin oameni din strãinãtate, iau câinii si îi duc în casã, altii fac comert cu ei. Un câine care ajunge în Olanda, Germania ajunge la 400-500 de euro. Un cetãtean care vine sã ia câinii în foster, îi bagã în adãposturi private, îi tine o sãptãmânã, douã, pânã îsi gãseste sponsor. De obicei nu iau acesti câini din adãpostul nostru pânã nu le gãseste doritor. Dupã ce a gãsit cumpãrãtor, ia câinele din adãpost, îl pregãteste, îl mai deparaziteazã o datã, îl îngrasã vreo 2 sãptãmâni, îi mai face un vaccin pe care noi nu-l facem dupã lege, îi face pasaport, iar pentru treburile astea ia 120-130 de euro. Dupã, vine transportatorul si ia câinele de acolo cu masini autorizate si costã tot 120-130 de euro pentru fiecare câine. Unii oameni fac afaceri pe tema asta”.

Propuneri din partea doctorului Pãun pentru a reduce abandonul

ALTERNATIVE…Pentru a nu recurge la varianta eutanasierii, doctorul Pãun a fãcut mai multe propuneri atât primarului, cât si activistilor de ONG-uri, care ar putea rezolva mãcar partial problema câinilor comunitari. „Le-am propus o variantã. La Bârlad chiar este o problemã cu sterilizarea chiar si la câinii cu stãpân, pentru cã acestia alimenteazã strada cu câini, prin abandon. Nu poti face campanii de sterilizare gratuitã pentru cã nu existã sponsori. Am fãcut si apel, inclusiv la cei care criticã activitatea hingherilor. Primarul a fost de acord, dar criticii s-au dat înapoi fie cã nu aveau bani, fie cã nu puteau din cine stie ce motive. Asa am venit cu altã propunere. Faceti un efort de un miliard si ceva, supuneti în Consiliul Local, microcipãm toti câinii din Bârlad si atunci când Politia Localã vede un câine, foloseste un cititor care vede la distantã al cui e câinele. Al lui Stan Pãpusã. Mergi la el si-i dai amendã. Dacã altfel nu vrem sã respectãm legea. Asa, primãriile o sã dea bani pânã nu mai pot pentru ce facem noi. Se cheltuiesc bani publici. Cum altcumva sã prindem câinii?”, spune doctorul.