„AVEM DI TÃTI”…Pe lângã problemele economice, de infrastructurã de acces la educatie, judetul Vaslui se confruntã si cu un deficit acut de asistentã medicalã! Cu doar 11,1 medici la 10.000 de locuitori, judetul Vaslui ocupã ultimul loc în clasamentul national al densitãtii medicilor. În medicina de familie, situatia este la fel de îngrijorãtoare: autoritãtile sanitare estimeazã un deficit de 136 de medici, iar în sapte comune peste 10.000 de oameni nu au acces la un cabinet de medicinã de familie în localitatea lor. Este realitatea durã a judetului Vaslui pe care toti politicienii si propagandistii lor de partid o ocolesc, preferând precum presedintele Trifan sã vadã doar fata frumoasã si sã organizeze trasee turistice, chiprile de promovare a judetului! Pentru un locuitor dintr-un oras mare, o programare la medic poate însemna câteva ore de asteptare. Pentru un om dintr-o comunã fãrã medic de familie, problema începe mult mai devreme: trebuie mai întâi sã gãseascã unde sã meargã si cum sã ajungã acolo si dacã se poate înainte sã intervinã obstescul sfârsit.
În judetul Vaslui, gãsirea unui medic poate deveni o problemã în sine. Pentru unii locuitori, consultatia presupune un drum pânã în cel mai apropiat oras, timp pierdut, bani pentru transport si, uneori, amânarea unei vizite medicale care nu ar trebui amânatã. Datele statistice aratã dimensiunea unei probleme care afecteazã atât mediul rural, cât si municipiile judetului. Potrivit unei analize realizate pe baza datelor statistice, Vasluiul are 11,1 medici la 10.000 de locuitori, cea mai micã valoare dintre judetele României. La polul opus se aflã Bucurestiul, cu 85,8 medici la 10.000 de locuitori. Diferenta este uriasã: densitatea medicilor din Capitalã este de aproape opt ori mai mare decât cea din Vaslui. Nici judetele aflate imediat deasupra Vasluiului în clasament nu stau bine. Dâmbovita are 12,1 medici la 10.000 de locuitori, Cãlãrasi 12,2, Giurgiu 12,7, iar Ialomita 13,6. Cu alte cuvinte, Vasluiul nu se confruntã doar cu o problemã punctualã, ci se aflã la capãtul inferior al unei distributii profund inegale a personalului medical în România.
Medicina de familie, veriga cea mai vulnerabilã
Problemele devin si mai grave atunci când analizãm medicina de familie, primul nivel la care oamenii ar trebui sã poatã primi consultatii, retete, trimiteri si îndrumare medicalã. Conform datelor INS, preluate în raportul organizatiei Salvati Copiii, în judetul Vaslui activau 143 de medici de familie. Indicatorul de acoperire era de numai 0,83 medici de familie la 1.000 de locuitori, una dintre cele mai mici valori din tarã. Situatia s-a agravat în anii urmãtori. În aprilie 2026, datele prezentate de Casa Judeteanã de Asigurãri de Sãnãtate Vaslui indicau un deficit estimat de 136 de medici de familie la nivelul întregului judet. Repartizarea necesarului suplimentar aratã cã problema nu este limitatã la comune. Potrivit conducerii CJAS, ar mai fi nevoie de 54 de medici de familie în municipiul Vaslui, 14 în Bârlad si opt în Husi. În mediul rural, deficitul estimat este de 60 de medici.
Peste 10.000 de oameni din sapte comune, fãrã medic de familie
Poate cea mai gravã consecintã a crizei se vede în mediul rural. Potrivit datelor comunicate de CJAS Vaslui, locuitorii din sapte comune – Blãgesi, Bogdãnita, Coroiesi, Ibãnesi, Mãluseni, Pogonesi si Epureni – nu au asiguratã asistenta medicalã primarã printr-un medic de familie în localitatea lor. În total, este vorba despre peste 10.000 de persoane. Pentru acesi oameni, accesul la servicii medicale de bazã depinde de posibilitatea de a ajunge în alte localitãti. În anumite zone existã puncte de lucru ale unor cabinete din localitãti învecinate, dar acestea nu rezolvã integral problema accesului permanent la medic. Situatia este cu atât mai dificilã pentru persoanele în vârstã, pentru bolnavii cronici si pentru familiile cu venituri reduse, care depind de transportul public sau de ajutorul rudelor pentru a ajunge la consultatii.
Un sistem care depinde de medici aflati deja la vârsta pensionãrii
O altã vulnerabilitate este îmbãtrânirea personalului medical. În februarie 2025, CJAS Vaslui anunta cã 21 dintre cei 132 de medici de familie care activau în judet aveau peste 70 de ani si continuau sã lucreze cu avizele necesare. În aprilie 2026, reprezentantii CJAS mentionau cã 26 de medici de familie ajunseserã la vârsta pensionãrii, dar continuau sã profeseze. Acesi medici tin în functiune cabinete de care depind comunitãti întregi. Retragerea lor fãrã înlocuitori ar putea accentua deficitul. Problema nu este, asadar, doar numãrul redus de medici existenti în prezent, ci si perspectiva ca o parte dintre acesia sã iasã din sistem fãrã ca generatiile tinere sã le preia locul.
De ce nu aleg medicii sã vinã în Vaslui?
JUDET NEATRACTIV SAU LIPSÃ DE STRATEGIE… Datele aratã dimensiunea crizei, dar nu explicã singure toate cauzele. Pentru o imagine completã trebuie analizate conditiile oferite de spitale si cabinete, infrastructura medicalã, posibilitãtile de dezvoltare profesionalã, accesul la locuinte si servicii pentru familiile medicilor, precum si atractivitatea economicã a judetului. Conteazã si apropierea de Iasi, un mare centru universitar si medical. Pentru un medic tânãr, alegerea de a lucra într-un centru universitar poate însemna acces mai usor la pregãtire, colaborãri profesionale si oportunitãti de carierã. Judetele fãrã asemenea centre au nevoie de politici speciale pentru a atrage si pãstra personalul medical.Conducerea Directiei de Sãnãtate Publicã Vaslui a declarat cã au fost fãcute demersuri cãtre Facultatea de Medicinã din Iasi pentru atragerea de medici, însã încercãrile anterioare nu au avut întotdeauna rezultatele dorite. Printre solutiile folosite se numãrã centrele de permanentã si punctele de lucru ale cabinetelor existente.
Ce a fãcut conducerea judetului pentru rezolvarea acestei probleme? Nimic!
DURERE-N COT, DAR VOR VOTURI…Cifrele contureazã o realitate greu de ignorat: Vasluiul are cea mai micã densitate de medici din România, iar deficitul de medici de familie afecteazã direct accesul oamenilor la servicii medicale elementare. Într-un asemenea context, simpla raportare a numãrului de cabinete sau anuntarea unor mãsuri administrative nu sunt suficiente. Judetul are nevoie de o strategie pe termen lung pentru recrutarea si pãstrarea medicilor, de stimulente pentru activitatea în mediul rural, de investitii în infrastructura cabinetelor si de o colaborare realã între autoritãtile locale, DSP, CJAS, spitale si institutiile de învãtãmânt medical. Pentru un locuitor dintr-un oras mare, o programare la medic poate însemna câteva ore de aseptare. Pentru un om dintr-o comunã fãrã medic de familie, problema începe mult mai devreme: trebuie mai întâi sã gãseascã unde sã meargã si cum sã ajungã acolo si dacã se poate înainte sã intervinã obstescul sfârsit.
