Moldovenii considerã cã actul medical se face pe “spagã” din cauza faptului cã asistentii si medicii au venituri foarte mici. Românii care au fost internati în spital, în ultimul an, recunosc cã dau mitã medicilor, de bunãvoie. Datele reies dintr-un studiu sociologic realizat de Asociatia “Sf. Damian”, pe un esantion de 1.004 persoane din Bacãu, Suceava, Neamt, Vaslui si Iasi. Studiul “Barometrul mitei în serviciile medicale publice” scoate la ivealã cã 60% din români preferã sã dea “atentii” cadrelor medicale pentru a fi îngrijiti mai bine, iar motivele invocate au fost “frica, disperarea si practica obisnuitã”. Peste 75% din respondenti au spus cã fenomenul coruptiei în spitale a crescut în ultimul an.
Dai spagã, esti tratat?!
Studiul a fost realizat cu sprijinul financiar al Uniunii Europene, în cadrul unui proiect pilot intitulat “Tratamente pentru mitã în sistemul public de sãnãtate – prima etapã: diagnostic si profilaxie”, initiat si implementat de Asociatia Sf. Damian. Conform studiului, aproximativ 80% dintre respondentii care în ultimul an de zile au fost internati în spital si care au rãspuns la întrebarea „Ati oferit „atentii” personalului medical pentru a fi îngrijit mai bine?” au mentionat faptul cã au dat spagã medicilor, asistentilor si / sau infirmierilor. Motivele care stau la baza acestei decizii tin de conceptia bolnavului conform cãreia dacã va oferi o „atentie” va beneficia de o îngrijire adecvatã si de un act medical superior din punct de vedere calitativ. Nimeni însã nu a reclamat structurilor de conducere ale unitãtilor medicale, considerându-se cã nu se va rezolva absolut nimic. 58.80% dintre respondenti considerã cã nivelul scãzut al salariilor si lipsa banilor îi determinã pe medici, asistenti si infirmieri sã accepte „atentii”, la aceasta adãugându-se “obisnuinta si mentalitatea”, mentionate de aproximativ 11% dintre respondenti.
Salarii mai mari pentru medici sau mita?!
Prima mãsurã care ar trebui luatã pentru diminuarea fenomenului coruptiei din spitale este, în opinia populatiei chestionate, mãrirea veniturilor personalului medical. Cea de-a doua mãsurã propusã vizeazã sanctionarea drasticã a personalului medical care acceptã “atentii”.Populatia manifestã si tendinta (38%) de a apela la cunostinte din sistemul sanitar pentru a se trata. Motivatia rezidã în faptul cã prin cunostinte îsi poate crea o serie de avantaje, cum ar fi tratarea cu mai multã atentie si interes sau faptul cã e mai simplu, mai sigur si mai putin costisitor. Întrebati ce apreciazã la medici, aproximativ o treime dintre respondenti apreciazã studiile si profesionalismul medicilor, în timp ce la întrebarea” ce vã deranjeazã la medici”, peste o treime dintre subiecti sunt nemultumiti de faptul cã medicii sunt coruptibili. Gradul de cunoastere a drepturilor si obligatiilor pacientilor lasã de dorit, mai bine de jumãtate dintre persoanele chestionate necunoscându-le deloc (54.10%), aceastã situatie contribuind si ea la mentinerea fenomenului “plãtilor neoficiale” cãtre personalul medical. Un capitol distinct al studiului a fost dedicat reformei sanitare. Nouã din zece respondenti nu sunt multumiti de activitatea Guvernului în domeniul sãnãtãtii si considerã ca fiind urgentã introducerea unor mãsuri de reformã. Cea mai importantã reformã a sistemului medical propusã de populatia intervievatã este consideratã a fi cea care vizeazã modernizarea actualelor spitale sau înfiintarea altora noi. Sub un sfert din populatia chestionatã a auzit de propunerile / mãsurile Executivului de reformare a sistemului de sãnãtate, iar cei care au enuntat pãreri negative privind introducerea coplãtii depãseste pragul de 88 de puncte procentuale. „Existenta si amploarea fenomenului “plãtilor neoficiale” în sistemul public de sãnãtate afecteazã negativ dreptul pacientilor la servicii medicale de calitate. În egalã mãsurã este afectatã însã si demnitatea profesiei medicale”.
