Iatã cum se ajutã legumicultorii vasluieni între ei. Ce-i unește? Provocarea producerii rãsadurilor de calitate

La Ferma Iulian si Monica din Grãjdeni, comuna Fruntiseni, cuvântul de bazã este dezvoltare. Au ridicat al doilea solar, urmând sã îl înveleascã imediat cum prinde vreme cu soare peste 10 grade. În primul solar au semãnat sãptãmâna trecutã ridichi, spanac, ceapã, mãrar. Rãsadurile de legume le vor lua de la Ferma Ursu. La Ferma Oscar, a lui Ionut Ionitã, din Puscasi, fermã aflatã la doar câtiva kilometri de Vaslui, s-a început semãnatul legumelor pentru ciclul prelungit. S-au achizitionat aceiasi hibrizi si soiuri sub îndrumarea inginerului agricol Anca Fogoros. Si la ferma mamã (n.r. Ferma Ursu) s-a început semãnatul de pe 25 ianuarie cu tomatele extratimpurii, iar la începutul lui februarie s-au semãnat ardeii de toate soiurile, vinetele, plantele aromatice si multe flori. „Acestea din urmã, pe lângã cã înfrumuseteazã grãdina, au si efect repelent, adicã tin dãunãtorii cât mai departe de legume”, ne-a explicat Anca Fogoros.
„Fermierii vasluieni trebuie sã investeascã în cercetare”
Anga Fogoros transmite fermierilor care abia au început activitatea agricolã sã investeascã în cercetare împreunã. „Momentan, toate economiile noastre, noi le investim în cercetare din dorinta de a cultiva tot ce este mai bun, în care sã regãsim un raport echilibrat între calitate, pret, productivitate, rezistentã si gust, fie acel gust de rosie româneascã, fie un gust exotic ce alintã papilele gustative. Sã produci rãsaduri de calitate nu e usor. Totul pleacã de la o sãmântã bine aleasã, de la soiuri ce se preteazã zonelor noastre. Investitia în sãmânta este foarte mare. Experienta în domeniu vã ajutã ca la final sã nu ridicati pretul, ci sã îl mentineti constat indiferent de cresterea cheltuielilor. Haideti sã vedem împreunã cum se produc rãsadurile la noi, la Ferma noastrã, si ce recomandãri vã putem oferi. Ce substrat folosim? Pentru a preveni cheltuieli la tratamente, folosim un substrat de pãmânt steril, mai exact turbã cumpãratã la saci de 270 ml. Sãptãmâna aceasta si începutul lui martie este vremea pentru a începe semãnatul pentru cei ce au solarii neîncãlzite sau afarã în mini tunele cu posibilitatea de a pune un agril-o pânzã anti-înghet. Mentine mai mult ca în exterior cu 3-5 grade temperatura. Recomandãm ca fiecare legumicultor ce vrea sã punã mai devreme de 15 aprilie, dacã nu au deja, sã cumpere acest agril si sã fie pregãtit cu o sursã de încãlzit. Anul trecut am avut zãpadã pe 6 aprilie. Vã asteptãm sã vã recomandãm cum sã lucrati, fiind întreprindere familialã. Noi nu avem angajati. Avem norocul sã fie familia mare si fiecare cu treaba lui. Fratele cel mare cu focul, fratele mic cu partea de promovare, Silviu cu partea tehnicã, mama cu bucãtãria, tata cu partea birocraticã, bunica cu semãnatul, mai facem troc cu vecinii si începem sã dezvoltãm mai mult ideea de voluntar pentru o zi, care anul trecut a avut un succes remarcabil”, ne-a spus Anca Fogoros.
Dacã vrei sã deprinzi tainele producerii rãsadurilor, esti asteptat voluntar la Ferma Ursu
PROVOCARE…Pe Anca o sã o vedem mai des în promovarea fermei si a satului natal, cu pregãtirea, îngrijirea rãsadurilor si cu noptile albe petrecute în solar, în lunile februarie si aprilie. Foarte importantã pentru aceasta este organizarea actiunii „Voluntar pentru o zi”. Dacã vrei sã vii voluntar pentru o zi la semãnat si repicat, adicã sã înveti tainele cultivãrii rãsadurilor, esti asteptat la Ferma Ursu. Anca vã spune cum puteti ajunge la ferma ei: „Puteti ajunge cu masina de la Vaslui -Lipovãt -Bogdana-Bogdãnita sau Bârlad -Bãcani – Bogdãnita. Este si varianta cu microbuz dimineata la 6:30 si puteti pleca la amiazã la 14.00 sau seara la 19.00. Tot acum este perioada când curãtãm pomii din livadã si via. De aceste lucrãri se ocupã Silviu (n.r. membru în echipa Ferma Ursu) începând din martie. Dacã sunt voluntari ce vor sã învete, îi asteptãm la Bogdãnita dupã amiaza. Pot veni cu Silviu din Bârlad de la 16.00, pot pleca cu microbuzul la 19.00 sau dacã vor, pot rãmâne o searã la noi si a doua zi sã plece cu Silviu la Bârlad, el fãcând naveta la al doilea servici”.
Legumicultura se face în parteneriat, nu în mediu concurential
OPINIE…Legumicultoarea din Bogdãnita este de pãrere cã în aceastã breaslã nu existã concurentã. Pentru a reusi, trebuie sã fii ca o familie: „Nu trebuie sã concurãm cu cei din jurul nostru, ci sã gãsim punctele comune sã crestem împreunã. Imediat cum am înteles acest aspect, Dumnezeu ne-a trimis pe Iulian si Monica. Multi spun cã nu mi-e fricã cã rãmân fãrã clienti? Eu vãd altfel situatia. Clientii sau prietenii grãdinii cum le spunem noi, sunt oamenii ce au ales sã cumpere de la noi asa reusind sã evoluãm în fiecare an. De multe ori nu puteam sã acoperim cererea si nevoia de parteniat era mai mult decât necesarã sã avem o continuitate. Un alt pas a fost sã gãsim oamenii potriviti care sã înteleagã cã trebuie sã folosim acelasi seminte, aceeasi tehnologie, tratamente prietenoase cu natura, toate acestea ridicându-se la costuri mari. Ferma Iulian si Monica cumpãrã rãsaduri de la noi, Ferma Oscar a cumpãrat seminte sub îndrumarea noastrã pentru a produce cele mai calitative rãsaduri”, a mai spus Anca Fogoros.





Articol banal pt reclama. Macar daca era vb despre soiuri romanesti sau permacultura…asa, ce mi-e geam, ce mi-e fereastra?! Putem cumpara de pe la Matca sau alte astfel de localitati. Cozonac cu bullshit.