Iatã cine sunt principalii câstigãtori si pierzãtori ai noii legi a salarizãrii: profesorii si medicii vs. judecãtorii

CIFRE… Ministerul Muncii a publicat luni proiectul noii legi a salarizãrii unitare, document care redeseneazã grila de salarizare din sistemul public începând cu 1 ianuarie 2027. Proiectul, agreat de liderii fostei Coalitii de guvernare si inclus printre jaloanele asumate prin PNRR, promite o reasezare a veniturilor bugetarilor, cu majorãri consistente pentru anumite categorii profesionale si reduceri teoretice pentru altele, în special în zona Justitiei. Potrivit documentului, raportul dintre cel mai mic si cel mai mare salariu de bazã va fi limitat la 1 la 8, iar valoarea de referintã utilizatã în calcul va fi de 4.100 de lei în anul 2027. Guvernul trebuie sã adopte legea pânã la finalul actualei sesiuni parlamentare pentru a respecta termenul de 1 iulie 2026 stabilit în Planul National de Redresare si Rezilientã. Printre cei avantajati de noua formulã salarialã se numãrã profesorii universitari, medicii, asistentii sociali, cercetãtorii si angajatii aflati la început de carierã. În schimb, judecãtorii, grefierii cu vechime si o parte dintre functionarii publici vor avea salarii brute mai mici în grilele din 2027, desi Ministerul Muncii sustine cã veniturile aflate deja în platã nu vor fi diminuate.

În sistemul universitar, un profesor universitar cu peste 25 de ani vechime va avea un salariu lunar brut mediu de 22.051 de lei, cu aproximativ 3% mai mare decât în 2026. Salariul minim din categorie va creste semnificativ, de la 16.028 lei la 20.421 lei, însã plafonul maxim va coborî la 25.619 lei, fatã de 29.018 lei în prezent. Cresteri importante apar si în cercetare. Un cercetãtor stiintific gradul I va cîstiga în medie 17.971 de lei, cu 31% mai mult decât în 2026. Ministerul argumenteazã cã noua grilã încearcã sã reducã decalajele dintre salariile minime si cele maxime si sã stimuleze domeniile considerate deficitare. În învãtãmântul preuniversitar, majorãrile sunt mai temperate. Un profesor cu gradul didactic I si peste 25 de ani vechime va avea un salariu mediu brut de 12.166 de lei, cu doar 1% peste nivelul actual. De asemenea, lectorii universitari si secretarii de scoli vor beneficia de cresteri moderate, cuprinse între 2% si 6%. Sistemul sanitar rãmâne printre cele mai bine plãtite din sectorul public. Un medic primar va ajunge la un salariu brut mediu de 22.016 lei, în timp ce un asistent medical principal va depãsi 11.700 de lei brut lunar. Biologii si expertii în fizicã medicalã vor înregistra si ei majorãri usoare.

Cresteri importante în asistentã socialã, dar si în domeniul Culturã

Una dintre cele mai consistente cresteri vizeazã asistentii sociali. Un asistent social principal, senior, va avea un salariu mediu de peste 10.000 de lei, cu 22% mai mare decât în 2026. Guvernul încearcã astfel sã reducã deficitul de personal din serviciile sociale si sã apropie veniturile acestui sector de cele din sãnãtate si educatie. În zona culturalã, actorii debutanti si angajatii muzeelor se numãrã printre marii cîstigãtori. Un actor aflat la început de carierã va încasa 7.298 de lei brut, cu aproape 60% mai mult decât în 2026. Si muzeografii din muzeele nationale vor beneficia de cresteri importante, salariul mediu urmând sã urce la 10.364 de lei.

Judecãtorii si grefierii, principalii dezavatajati de lege

Cea mai controversatã parte a proiectului priveste însã sistemul judiciar. Un judecãtor cu o vechime între 5 si 10 ani va avea, potrivit simulãrilor, un salariu brut mediu de 19.268 de lei, cu 16% sub nivelul din 2026. Si grefierii cu experientã vor pierde în noua grilã, salariul mediu coborând de la 13.388 la 10.976 de lei. Ministerul Muncii insistã însã cã diminuãrile sunt doar rezultatul reasezãrii grilei si al plafonãrii sporurilor, fãrã a afecta veniturile efectiv aflate în platã. Practic, salariile actuale vor fi mentinute prin mecanisme tranzitorii, pânã când noua grilã va fi ajunsã din urmã.

În administratia publicã localã situatia diferã

În administratia publicã localã, efectele diferã în functie de dimensiunea unitãtilor administrativ-teritoriale. Consilierii superiori din marile municipii vor avea salarii mai mici decât în prezent, în timp ce functionarii din orasele medii vor beneficia de usoare cresteri. Proiectul pune accent si pe stimularea debutantilor din sistemul public. Salariile grefierilor debutanti se vor dubla, iar alte categorii de tineri angajati vor primi majorãri consistente. Un profesor universitar debutant va avea un salariu de 7.544 de lei, un asistent medical debutant va cîstiga peste 7.000 de lei, iar un asistent social debutant va depãsi 6.600 de lei brut lunar. Executivul sustine cã noua lege urmãreste sã elimine inechitãtile acumulate în ultimii ani, când sporurile si deciziile sectoriale au creat diferente majore între angajati cu functii similare. Reforma salarizãrii este una dintre cele mai sensibile teme asumate de România prin PNRR, atât din perspectiva impactului bugetar, cât si a potentialelor tensiuni sociale.

Se anuntã prosteste de stradã

Sindicatele din Justitie si administratie au reactionat deja critic la simulãrile prezentate de minister, în timp ce organizatiile din educatie si asistentã socialã considerã cã majorãrile sunt insuficiente raportat la inflatie si la deficitul de personal. În perioada urmãtoare, proiectul va intra în dezbatere publicã si va fi analizat în Parlament, unde sunt asteptate amendamente si negocieri intense între partidele politice si reprezentantii sindicatelor.