Hușul devine noul Las Vegas al județului. S-a stabilit și impozitul pe cazinouri: 4.500 lei/mp/an

S-A DECIS… Spre deosebire de municipiul Vaslui, la Huși sălile de jocuri de noroc nu au fost interzise, însă li s-au pus o serie de taxe destul de mari, care s-ar putea să îi facă pe unii proprietari de asemenea locații să plece singuri. Consilierul social-democrat, avocatul Alexandru Focia, a venit cu amendamentul ca aceste săli să fie taxate mai mult decât era în proiectul inițial, după cum urmează: pentru locațiile din zona D a orașului, să li se impună 3000 lei/mp/an, pentru zona C – 3500 lei/mp/an, pentru zona B – 4000 lei/mp/an și pentru zona A, în centrul orașului – 4500 lei/mp/an”. Tot consilierul Focia, dar împreună cu avocatul Radu Bobârnat, au propus, de asemenea, ca 35% din taxele de la „păcănele” să fie direcționați către Învățământul local, pentru consiliere, acțiuni de prevenire, dar și alte nevoie ale sistemului de educație școlară. În această formă s-a și adoptat proiectul. Consilierul USR, Andrei Brînză, a venit cu un proiect de hotărâre propriu, privind interzicerea în oraș a acestui tip de activitate, însă, supus la vot, nu a avut susținerea decât a 3 sau 4 consilieri dintre cei 19. Nici propunerea de amânare a discuțiilor, venită din partea consilierului Cătălin Țocu nu a avut susținere.

La Huși s-a dat undă verde funcționării sălilor de jocuri de noroc, prin aprobarea Regulamentului de autorizare a acestui tip de activități economice. Dar pentru a mai atenua criticile celor care ar fi vrut alungarea definitivă a „păcănelelor” din oraș, aleșii au inițiat și au admis în ședința de Consiliu din 30 aprilie două amendamente noi: unul a propus majorarea substanțială a taxelor impuse sălilor de jocuri de noroc, gradual, în funcție de zona urbană unde se află locația (de la 3000 lei/mp/an în margine aorașului, până la 4500 lei/mp/an în centru), iar al doilea amendament, propus de liberalul Radu Bobârnat și de social-democratul Alexandru Focia, a propus ca 35% din valoarea taxelor încasate la buget, să fie alocat sistemului de învățământ, pentru activități de prevenire a adicțiilor sau pentru dotări ori alte nevoi ale unităților de învățământ locale. Aceasta a fost forma finală a hotărârii, însă până la ea, ședința de Consiliu Local a fost un adevărat vacarm. Toată lumea vorbea în același timp, se strigau unii pe alții, se încurcau voturile la numărătoare și chiar s-a reluat procesul votării, pentru că aleșii s-au dovedit mult prea înflăcărați de un subiect care, altminteri, ar fi trebuit să fie simplu de rezolvat. Consilierul USR Andrei Brînză a venit cu un proiect de hotărâre de interzicere a păcănelelor în oraș, dar nu a avut susținere la vot. La fel și consilierii AUR au venit cu propunerea amânării proiectului privind Regulamentul de autorizare a sălilor de jocuri, dar și ea a picat la vot. 

„Eu, de vreo 30 de ani, predau la Psihologie despre aceste patimi. În sălile de jocuri intră doar adulți, care ar trebui să fie responsabili”

„Propunerea mea era să amânăm dezbaterea acestui proiect, să îl supunem dezbaterii publice într-un timp pe care îl stabilim, ca să știm care este opinia comunității”, a susținut consilierul Cătălin Țocu. A intervenit consiliera Gabriela Matei, care a vorbit nu doar din postura de ales local, ci și de profesor cu experiență. „Eu vreau să menționez un aspect legat de faptul că ne-am putea declara niște eroi, votând împotriva acestui proiect. Eu, de vreo 30 de ani, predau la Psihologie despre aceste patimi. Și jocurile de noroc sunt cumva nou intrate, căci vorbim în principal de consumul de alcool, despre consumul de droguri, despre agresiune față de oameni, față de animale. Deci, sunt mult mai multe patimi decât jocurile de noroc, între care, da, sunt și ele. La celelalte, copiii au acces mai degrabă decât la jocurile de noroc, căci aici, în sălile de jocuri, nu se intră decât pe baza de majorat. Minorii nu au acces. Noi ne preocupăm acum cum să protejăm o populație adultă, matură și responsabilă”, a spus profesoara Matei. „Nu e responsabilă populația care se duce la păcănele. Din punctul meu de vedere, unul care se duce să joace la păcănele este un iresponsabil față de el și față de familia lui”, a intervenit primarul Ciupilan. „Dar e adult, să își asume urmările faptelor lui. Despre ce vorbim? Despre educarea adulților?”, s-a mirat profesoara Matei. „Da. Și despre educarea adulților”, s-a auzit spunând consilierul Țocu. „Doamne Maica Domnului! D-apoi noi nu reușim nici cu copiii”, a exclamat profesoara Gabriela Matei. „Eu am formulat ieri la Comisie, un amendament, prin care am propus ca jumătate, 50% din toate încasările de pe aceste taxe să fie date către Învățământul local. Educația este esențială pentru dezvoltarea acestui oraș„, a precizat avocatul Radu Bobârnat.

Elanul tănărului userist și povețele înțelepte ale lui Radu Bobârnat

Cătălina Popa a propus ca păcănelele să fie la o distanță de cel puțin 700 metri de școli, dar nu s-a aprobat, iar consilierul Andrei Brînză s-a poziționat vehement împoitriva păcănelelor la Huși. „Dumneavoastră ar fi trebuit să vă fi interesat cam câți bani pleacă într-o lună dintr-o sală de jocuri. Dăm miliarde, zeci de miliarde. Deci, cam câți bani pleacă din Huși, pentru câți bani lucrează ei? 100 de miliarde, 200 într-o lună sau într-un? Cam câți bani ar rămâne în afacerile acestea locale? Dacă îi pui un raft de pâine unui client și el trece zi de zi pe lângă el, nu are cum să nu cumpere o pâine într-o zi. Dar dacă îi pui un casino pe strada lui când se duce spre școală, copilul acela, de curiozitate intră. Și încearcă. Șiu dacă câștigă o dată 10 milioane, el va deveni jucător. Acesta este pericolul”, a spus consilierul Brînză. O idee la care însă au subscris majoritatea consilierilor a venit de la avocatul Radu Bobârnat: „Legea spune așa: taxele se actualizează în fiecare an. Haideți să dăm drumul așa un an de zile, să vedem ce se face. Și dacă nu este ok, la anul le punem 10.000 lei pe metrul pătrat și pleacă toți”. La Huși sunt în jur de 10 operatori de jocuri de noroc, care au aproape 60 de angajați. Primarul Ciupilan a spus în ședința de Consiliu Local că, pe an, de la aceștia s-ar putea încasa peste 3 milioane de lei.