GRESELI DE VINDECAT… Dacã ne întoarcem în urmã cu aproape 2.500 de ani, Hipocrate spunea „Hrana sã vã fie medicament, nu medicamentul hranã”. El credea cã boala îsi are rãdãcinile într-o nutritie deficitarã, iar dacã oamenii ar învãta sã mãnânce într-un mod sãnãtos, toate problemele ar dispãrea si corpul s-ar însãnãtosi. Treptat, oamenii au trecut de la a folosi puterea vindecãtoare a fructelor si legumelor, concentrându-se pe prescrierea de medicamente sintetice care trateazã bolile. Din cauza faptului cã multi dintre noi ne bazãm pe o dietã formatã din alimente procesate, pline de zahãr si grãsimi, rata obezitãtii si a bolilor a crescut semnificativ.
Dar dacã stim cã mâncarea are puterea de a preveni marea majoritate a bolilor cronice de care oamenii suferã în ziua de astãzi, de ce nu ne-am folosi de acest lucru, renuntînd la a consuma pastile care au efecte secundare atât pe termen scurt cât si pe termen lung, si care se acumuleazã ca toxine în corpul nostru? A fi sãnãtos înseamnã sã pui combustibilul corect în corpul tãu si astfel motorul tãu intern va merge strunã. Dacã ai avea o masinã nouã, puternicã si scumpã, ai fi dispus sã o alimentezi cu combustibil de proastã calitate? Cred cã putem agrea cu totii cã rãspunsul este Nu. Atunci de ce am alege sã ne hrãnim propriul corp cu alimente care sunt toxice pentru acesta? Alimentele pline de nutrienti, mâncarea vie, sunt cele care ajutã corpul sã se vindece la nivel celular si sã îsi întãreascã sistemul imunitar pentru a lupta împotriva virusurilor si toxinelor din mediul extern.
Ce fructe trebuie sã mãnânci pentru sãnãtate
Alimentul este cel care trebuie sa promoveze sãnãtatea si chiar sã contribuie la vindecare. Un aliment sãnãtos are aceste proprietãti, are capacitatea de a îmbunãtãti si mentine starea de sãnãtate, de a creste longevitatea si de a contribui la vindecarea bolilor. Iatã care sunt „medicamentele” ce sunt mâncare adevãratã: Nuca de cocos- este bunã pentru creier! Avocado – este bun pentru piele, Vânãta este bunã pentru oase, Broccoli – face bine la stomac, Rosia este bunã pentru inimã, Morcovul mentine ochii si dintii sãnãtosi, Cãpsunele sunt bune pentru sarcinã, Ciuperca pentru pãr si piele, Strugurele pentru plãmâni, Mãslinele pentru ovare, Ceapa este pentru celule iar Ghimbirul face bine la digestie! Nutritia este unul dintre subiectele cel mai des abordate în discutiile despre un stil de viatã sãnãtos, dar foarte multe persoane dau gres în ceea ce priveste alimentatia sãnãtoasã pentru cã au prea multe reguli si totul pare prea complicat. O dietã inadecvatã poate avea un impact dãunãtor asupra sãnãtãtii, provocând boli carentiale precum orbirea, anemia, scorbutul, nasterea prematurã, conditii care pun sãnãtatea în pericol precum obezitatea si sindromul metabolic, la fel si boli cronice comune precum boli cardiovasculare, diabet, si osteoporoza.
Consumul de grãsimi este OK, consumul excesiv de grãsimi saturate nu este OK
S-ar putea crede cã solutia este usoarã: evitati consumul de grãsimi. Cu toate acestea, grãsimile sunt la fel de necesare pentru corpul nostru ca si alte tipuri de nutrienti, deoarece acestea sunt principala noastrã sursã de energie. Grãsimile includ acizii grasi indispensabili (adicã esentiali) si sunt, de asemenea, necesare pentru absorbtia anumitor vitamine. Problema nu este cã noi consumãm grãsimi, ci cã mâncãm mult mai mult decât trebuie. Un astfel de aport excesiv are consecinte nocive. Consumul de mai multe grãsimi decât are nevoie corpul nostru, în special de grãsimi saturate, creste nivelul colesterolului „rãu” (LDLc) din sânge. Cu cât nivelul colesterolului este mai ridicat, cu atât este mai mare riscul de aparitie a aterosclerozei. Puteti mânca orice, atâta timp cât proportiile sunt corecte. A mânca sãnãtos nu este complicat si nici nu diminueazã bucuria unei mese bune. Nu adaugã costuri suplimentare si nici nu necesitã eforturi speciale: trebuie doar sã stiti ce sã mâncati mai mult si ce sã mâncati mai putin. Puteti utiliza aceleasi ingrediente familiare care sunt usor de gãsit la magazin; doar proportiile si procesul de pregãtire sunt diferite.
Cereale consumate regulat!
Piatra de temelie a unui regim alimentar sãnãtos este consumul regulat de cereale. Cãutati cereale integrale! Acestea includ alimentele fãcute din fãinã integralã, care includ tãrîte si care sunt completate cu seminte si orez integral. Acestea sunt importante pentru obtinerea energiei si carbohidratilor esentiali pentru dezvoltare si activitate fizicã. Deoarece sunt bogate în fibre alimentare, consumul regulat va reduce nivelul colesterolului din sânge si va reduce riscul de a dezvolta cancer colorectal. Acestea contin mai multe tipuri de flavonoide, pentru care descoperim un numãr tot mai mare de efecte benefice. Acestea includ scãderea nivelului de colesterol din sânge, inhibarea dezvoltãrii trombozei sau cresterii celulelor tumorale si prevenirea metastazãrii cancerului.
Fructe si legume la fel, în mod regulat consumate!
Fructele si legumele contin, de asemenea, flavonoide si trebuie consumate în mod regulat. Dovezile stiintifice aratã o scãdere cu 4% a mortalitãtii CV pentru fiecare portie suplimentarã de fructe (echivalentul a 77 g) si legume (echivalentul a 80 g) pe zi. O altã componentã importantã a fructelor si legumelor care protejeazã sãnãtatea umanã este reprezentatã de fibrele alimentare. Fibrele alimentare inhibã absorbtia grãsimilor si a colesterolului, leagã acizii biliari si ajutã la eliminarea lor din organism prin scaun. Fructele si legumele contin, de asemenea, diverse vitamine (precum B, C, E si K), acid folic si o anumitã cantitate de calciu.
Surse de proteine doar de la carne slabã si peste!
Un grup de alimente care contine cantitãti importante de proteine este format din carne, peste, ouã si soia. Ar trebui sã consumati în mod regulat carne slabã, deoarece proteinele pe care le contine sunt usor de utilizat si de procesat pentru organism. Carnea este o sursã bogatã de proteine de mare valoare, o varietate de grãsimi, inclusiv acizi grasi polinesaturati omega-3, zinc, fier, seleniu, potasiu, magneziu, sodiu, vitamina A, vitamine din complexul B si acid folic. De asemenea, se recomandã consumul regulat de peste din mãri cu apã rece, precum macrou, somon, hering, ton si sardine. Acizii grasi omega-3 speciali care se gãsesc în pestii din mãri cu apã rece inhibã tromboza, scad nivelul trigliceridelor din sânge, previn aritmiile si diabetul zaharat si îmbunãtãtesc functionarea sistemului imunitar. De asemenea, reduc riscul de a dezvolta cancer de prostatã, colon sau sân, amelioreazã simptomele bolilor autoimune ale intestinului si pot îmbunãtãti sãnãtatea oaselor si articulatiilor. Se recomandã ca persoanele sãnãtoase sã consume peste de douã ori pe sãptãmânã, iar cele care suferã de aterosclerozã, de trei ori pe sãptãmânã. Oul, care este una dintre cele mai valoroase surse de proteine, apartine, de asemenea, acestui grup de alimente. Ouãle contin cantitãti mari de vitamina A, D si E, precum si acid folic, dar, pentru cã gãlbenusul de ou contine si niveluri ridicate de colesterol, acestea ar trebui consumate cu moderatie; recomandarea obisnuitã este de 2 sau 6 ouã pe sãptãmânã!
