Primarii din zona Bârlad sunt speriati de mãsura desfiintãrii posturilor de politie comunale
IDEE GRESITÃ Nici unul dintre primarii zonei arondate Politiei municipiului Bârlad (26 de comune) nu agreeazã ideea pe care seful IGPR a emis-o acum douã zile, aceea de a se desfiinta posturile de politie comunale. “Va creste îngrijorãtor infractionaliatea în zonã si noi rãspundem pentru siguranta cetãtenilor. Este cea mai proastã idee cu care se putea reforma politia românã”, a fost lait motivul primarilor intervievati. Circa 60 de politisti din zona Bârlad si tot atâtia din zona orasului Murgeni, sunt acum cu inima strânsã, asteptându-se la o reformã care este categoric împotriva cetãteanului.
Potrivit chestorului de politie Liviu Popa, seful IGPR , 86% dintre politisti ar fi de acord cu reducerea de personal, motivând cã în comune nu beneficiazã de spitale si scoli, deci nu se pot muta alãturi de cei dragi. Liviu Popa mai spune cã, desfiintarea posturilor de politie comunale, nu va duce la reducerea numãrului de politisti din acest sector, ci doar la o comasare a acestor posturi în sectii de politie regionale. Imobilele în care functioneazã sectiile de politie comunale, în cazul în care apartin IGPR, vor fi transformate fie în locuinte de serviciu, fie în case de odihnã sau chiar se va renunta la ele. De asemenea, seful IGPR a precizat cã, prin aceastã mãsurã, se va face o economie de 1.550 lei la fiecare post de politie comunal, ceea ce înseamnã un total de circa 4,4 milioane lei la nivel national. Odatã cu desfiintarea celor 26 de posturi de politie comunale din zona arondatã municipiului Bârlad, infractionalitatea va creste simtitor la nivelul localitãtilor din judetul nostru, deoarece durata de interventie a oamenilor legii va creste, ei trebuind sã ajungã din sectorul unde vor fi repartizati în satele unde s-au produs infractiunile. Dupã cum se stie infrastructura în zonã este la pâmânt, iar satele dispersate peste dealuri, cu drumuri pe care cu greu se poate ajunge. Infractionalitatea în zona ruralã din zona Bârlad a fost în 2010 destul de ridicatã: au fost înregistrate 1127 de reclamatii cu autori cunoscuti, dintre care 962 au fost solutionate, iar dintre cele 270 de dosare penale cu autori necunoscuti, politistii din mediul rural zona Bârlad au rezolvat 204 dosare. La Parchetul de pe lângã Judecãtoria Bârlad au fost înaintate în 2010, cu propunere de trimitere în judecatã, 621 de dosare. “Trebuie avut în vedere cã volumul de muncã a unui agent de politie ruralã nu se reduce numai la cercetare si întocmirea de dosare, ci trebuie supravegheatã zona, protejati bãtrânii singuri, copiii, etc. Este o idee foarte bunã dar, dacã nu functioneazã, seful IGPR este nevoit sã plãteascã penal si financiar si sã-i fie confiscatã toatã averea pentru decizia luatã. Sã aibã mare grijã sã nu pãteascã precum Dan Valentin Fãtuloiu care a cumpãrat cu banii nostri mii de biciclete pentru politisti si care nu au fost folosite niciodatã. Nu cred cã un post de politie comunal cheltuie mai multi bani decât sediul IGPR, unde existã zeci de candelabre, ospãtari mereu la dispozitia sefilor, computere si tehnologie de ultimã orã. În prezent, cele mai multe posturi comunale sunt nezugrãvite, politistii sunt nevoiti sã îsi facã singuri menajul pentru a supravietui la locul de muncã. IGPR nu plãteste decât lumina si apa. Anul trecut, la noi la post, am primit de la IGPR doar un top de hârtie pentru a ne putea face treaba!”, ne-a spus revoltat un sef de post, care nu a dorit sã îi fie fãcut public numele, pentru cã are doi copii mici si îi este fricã de represalii.
“Cea mai mare gresealã a Politiei Române”
Chestorul Liviu Popa a mai propus sã fie desfiintate si politiile din orasele mai mici. « Sã stiti cã, din punctul meu de vedere, sunt orase care nu ar avea nevoie de politie, orasele mici », a mai precizat seful IGPR. În zona Bârlad, existã un singur oras mic, Murgeni, politia orãseneascã având în zonã circa 10 000 de locuitori, dintre care peste 1300 de etnie rromã, având si o ratã mare a infractionalitãtii. “Eu cred cã ar fi cea mai mare gresealã a Politiei Române, desfiintarea posturilor de politie ruralã si orãsenesti. Avem multi cetãteni de etnie rromã în zonã, peste 1300, care genereazã multe probleme, ridicând la cote alarmante infractionalitatea. Cum sã nu mai avem politisti aici ? Nici nu concep, este siguranta cetãtenilor mei în joc si nu pot fi de acord cu un asemenea proiect, care ne lasã fãrã apãrare în fata hotilor si a celor pe care sãrãcia îi va împinge la acte necugetate”, a spus Jenicã Panica, primarul orasului Murgeni. “Ideea nu mi se pare grozavã, nu este bunã chiar de loc. Si asa se ajunge greu la cazuri, lipsa politistilor din comunã ar fi un dezastru, ar creste infractionalitatea grozav! Din varã eu am adus masinã pentru politistii din comuna Bogdãnita, si pot sã vã spun cã se cunoapte, se simte, au scãzut drastic infractiunile. Dar fãrã politisti? Nu cred cã existã o idee mai gresitã decât aceasta. Am sapte sate, pe o razã de 7500 de ha, unde sunt peste 2000 de locuitori. Ce facem cu siguranta lor?”, a spus Florin Bleoju, primarul comunei Bogdãnita. “Cea mai mare gresealã posibilã! Acum am avut un caz chiar la mine în birou cu un individ reclacitrant, care mã ameninta. Am chemat imediat politistii din comunã si a fost retinut imediat. Dacã nu erau ei, cât trebuia sã astept pânã veneau politistii din cine stie ce zonã si ce s-ar fi întâmplat? Avem multi bãtrâni singuri, sapte sate pe o suprafatã de 75 km patrati, peste daluri, drumuri pe unde nu poti intra decât pe jos, nici nu pot sã concep cã nu vom mai avea politisti în comunã”, a precizat Viorel Neagu, primarul comunei Vinderei, unde dintre comunele unde numãrul infractiunilor cu violentã este extrem de ridicat.
