Inainte de 2010, producţia de băuturi fermentate liniştite era egală cu cea de vin, deoarece nu aveau accize.Acestea au fost introduse în 2001 în legislaţia fiscală, însă nu apar şi la Ministerul Agriculturii.De la 1 aprilie 2013 intră în vigoare acciza redusă de 25 de euro la BFL, care va relansa afacerile producătorilor de băuturi care imită vinul şi va îi va afecta pe producătorii de vinuri.Liviu Jitea este unul dintre producătorii “tradiţionali” de surogate de vin, cum ar fi “Hangiţa”, “Muscat”, “Kamarad” sau “Evrika”
Guvernul Adrian Năstase a semnat în 2001 actul de naştere al BFL-urilor şi le-a scutit de accize. Cu apă, alcool, acid citric, aromatizanţi şi alte substanţe chimice o mulţime de afacerişti au început să imite vinurile şi le-au produs pagube uriaşe producătorilor de vin. Producţia de BFL-uri s-a stopat în 2010 cand s-a pus o acciză de 100 de euro/100 de litri. Guvernul Ponta a adăugat însă o nouă categorie de BFL în Codul Fiscal, cu acciza de 25 de euro, care intră în vigoare de la 1 aprilie. Băuturile fermentate liniştite nu apar în lista de băuturi a Ministerului Agriculturii, iar producătorii vor pe această cale să forţeze scotarea lor din Codul Fiscal.
Reducerea accizelor la BFL-uri coincide, printr-o coincidenţă sinistră pentru producătorii de vinuri, cu apariţia lor. La fel ca acum, băuturile fermentate liniştite au apărut la puţin timp după intrarea la guvernare a PSD, în anul 2001, atunci cand la putere a venit Adrian Năstase. Sub conducerea lui Victor Ponta, Guvernul pune la cale resuscitarea BFL-urilor. Acciza redusă de 25 de euro va intra în vigoare pe 1 aprilie, după cum se arată în Codul Fiscal. Istoria acestor băuturi arată interesele pentru producerea lor şi caştigurile obţinute. Prima menţiune a băuturilor fermentate liniştite apare în OUG 158/2001, atunci cand nu exista Codul Fiscal. În acest act normativ se stabileşte că acciza la 100 de litri de BFL este de 2,3 euro la fiecre grad. La o băutură de 15 de grade tărie alcoolică acciza era de 35,5 de euro, adică 0,35 de euro pe litru, mai mare decat ce a stabilit acum Guvernul în Codul Fiscal. Ordonanţa a fost aprobată prin Legea 523/2002, fără a se aduce modificări. În 2003 a apărut Legea 571, Codul Fiscal, în care s-a adus o schimbare majoră: zero euro acciză la BFL-uri. Pe piaţă au apărut o mulţime de băuturi de acest tip, cu denumire de vinuri şi foarte ieftine, multe produse, culmea, chiar de către mari producători de vinuri, interesaţi însă doar de profit. Băuturile fermentate liniştite nu au afectat însă doar piaţa vinurilor, ci şi pe cea a băuturilor alcoolice. În 2010, Guvernul Boc a introdus o taxă de 100 de euro/hectrolitru, ceea ce a stopat producerea băuturilor pentru că erau prea scumpe.
BFL-urile apar doar la Ministerul Finanţelor
În legislaţia care reglementează BFL-urile există o lacună foarte curioasă: acestea nu apar la Ministerul Agriculturii. În Legea 244/2002, a viei şi vinului, există o listă a băuturilor fabricate în Romania şi caracteristicile acestora, în care nu sunt menţionate băuturile fermentate liniştite. “Acestea apar doar în nişte ordine de ministru”, susţine Toader Manole, preşedintele Federaţiei Viticultorilor. Potrivit actualelor prevederi ale Codului Fiscal, băuturile fermentate liniştite, altele decat bere şi vinuri, au o concentraţie alcoolică ce depăşeşte 1,2% în volum, dar nu depăşeşte 10% în volum sau au concentraţie alcoolică ce depăşeşte 10% în volum, dar nu depăşeşte 15% în volum şi la care alcoolul conţinut în produsul finit rezultă în întregime din fermentare. Un semn de întrebare asupra acestor produse este acela că fructele prin fermentare produc un alcool foarte slab, care nu are cum să ajungă la 15%. Din fermentarea merelor, de exemplu, rezultă doar 1% sau cel mult 2% alcool. O băutură pe bază de fructe este cidrul, care are o concentraţie alcoolică de 6 – 7%. În aceste condiţii există suspiciunea că de fapt alcoolul din BFL-uri nu provenea din fermentaţie, iar pentru el producătorii nu plăteau nici accize pană în 2010 profitand de acoperirea oferită de Codul Fiscal. La acest alcool se adauga o aromă de vin şi astfel ieşea pe piaţă un produs cu gust şi aromă de vin, fără a avea nimic comun cu strugurii decat eticheta. Preţurile erau mult mai mici decat la vin autentic, mergand chiar la mai puţin de 2 lei pe un litru.
A fost “liniştit” Nini Săpunaru?
Acciza de 25 de euro pe hectrolitru nu reprezintă o scădere de la 100 de euro, ci este percepută pentru o nouă categorie de BFL-uri, introdusă în Codul Fiscal prin OUG 8/2013. La capitolul “Alte produse accizabile” a apărut categoria băuturilor fermentate la care ponderea de alcool absolut (100%) provenită din fermentarea exclusivă a fructelor, sucurilor şi sucurilor concentrate de fructe este mai mică de 50%. Acest “alt produs accizabil” are o acciză de 25 de euro/hectolitru, care intră în vigoare de la 1 aprilie. Dacă legislaţia nu va fi modificată pană atunci, cu siguranţă va începe din nou producţia masivă de BFL-uri. Semnalele nu sunt bune pentru că liberalul Nini Săpunaru, preşedintele Comisiei de agricultură din Camera Deputaţilor, a declarat că Ministerul Finanţelor pregăteşte eliminarea accizei la BFL deoarece aşa ar fi spus Comisia Europeană şi pentru că aşa se întamplă peste tot în UE. Preşedintele PNL Vrancea este însă suspectat că a intrat în sfera de influenţă a producătorilor de BFL deoarece ar exista o scrisoare a Comisiei Europene trimisă producătorilor din ţara noastră în care se stipulează că aceste băuturi ar trebui accizate. Există şi varianta, anunţată de Marian Oprişan, ca BFL-urile să fie eliminate din Codul Fiscal, ceea ce ar însemna dispariţia acestora. Acest lucru a fost confirmat şi de Vasile Carnariu, directorul general coordonator al Organismului Intermediare de coodonare al Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) şi al Agenţiei de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit (APDRP). Eliminarea din Codul Fiscal ar putea veni după ce reprezentanţii producătorilor, dar şi oficiali din Ministerul Agriculturii au înştiinţat reprezentanţii Ministerului Finanţelor că BFL-urile nu există în lista băuturilor produse în ţara noastră. Pe acest teren se vor confrunta interesele producătorilor care vor să fabrice doar vin şi a celor care sunt interesaţi să caştige de pe urma băuturilor doar cu aromă de vin.
“Vin” cu benzoat de sodiu
Pană în anul 2010, în ţara noastră existau peste 100 de producători de BFL, care producereau 4,8 milioane hectolitri pe an, cat toată producţia de vinuri autohtonă. În componenţa unei asemenea băuturi intrau apă, acool etilic, îndulcitori, coloranţi, arome, acid citric şi alte ingridente menite să-i dea o aparenţă de vin. La aceasta se adăuga o denumire care să arate că are legătură cu podgoria, cum ar fi “Strugurel”, “Hanul dintre vii” sau “Craşmăriţa”, dar şi o imagine sugestivă, a unui strugure sau butoi cel mai des. De menţionat că produsele nu aveau voie să aibă pe etichetă cuvantul “vin”, astfel încat se foloseau tot felul de tertipuri care să sugereze legătura cu vinurile. De exemplu, “Cetera” avea trecut pe etichetă cuvantul “Demisec” sugerand că este vorba despre un vin autentic, mai ales că imaginea de pe etichetă era a unui lăutar cu vioară. Compoziţia nu lăsa însă loc de îndoială: băutură fermentată cu acid citric, aromă ciclamat de sodiu, aspartam, acesulfam K, zaharină, sorbat de potasiu, benzoat de sodiu, azorubină, sulfoţi şi o sursă de fenilanină.
Jitea fabrica băuturi cu aromă de vin
Pe langă BFL-uri, o mare concurenţă pentru vinuri a fost reprezentantă de băuturile intermediare. Potrivit Codului Fiscal, băuturile intermediare au concentraţie alcoolică între 1,2% şi 22% în volum sau de peste 5,5% în volum şi care nu rezultă în întregime din fermentare, iar ponderea de alcool absolut este în proporţie de peste 50% provenită din baza fermentată liniştită, inclusiv vin şi bere. Liviu Jitea declara că nu a produs BFL-uri, ci doar băuturi intermediare, accizate cu 65 de euro/hectolitru înainte de 2010 şi cu 165 de euro/hectolitru după aceea. Plecand de la aceste prevederi ale Codului Fiscal, înainte de 2010 pe piaţă au apărut băuturile aromatizate pe bază de vin. “Hangiţa”, “Muscat”, “Kamarad” sau “Evrika” sunt printre produsele lansate pe piaţă de Vinexport şi Trust LF Trade Focşani, două din firmele importante controlate din Liviu Jitea. Dintr-un control al Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor efectuat în iunie 2008 reiese că în gama de produse Kamarad s-a descoperit alcool etilic, deşi acest lucru era interzis. De asemenea, Kamarad şi Evrika aveau o concentraţie alcoolică de 21% vol. şi nu 14,5% vol.
