SOLUTIE INTERMEDIARÃ Curtea de Apel Iasi a admis astãzi recursul formulat de Consiliul Local Bãcani sprijinit de Asociatia “Salvati Bucurestiul” împotriva Prefecturii Vaslui si Chevron, privind anularea HCL Bãcani de interzicere a explorãrii si exploatãrii gazelor de sist pe teritoriul comunei. Judecãtorii ieseni se pronuntã printr-o hotãrâre intermediarã, prin care solicitã de la Facultatea de Geografie si Geologie a Universitãții Al. I. Cuza din Iasi nominalizarea a trei specialisti geologi pentru a lãmuri dacã gazele de sist intrã sub incidenta legii petrolului prin prisma definitiilor cuprinse în actele normative de reglementare. În urmãtoarele sãptãmâni mai multe instante se vor pronunta asupra unei chestiuni fundamentale pentru viitorul explorãrii si exploatãrii gazelor de sist în România. Problema în discutie este dacã gazele de sist sunt definite de Legea petrolului, asadar dacã Legea petrolului li se aplicã. În situatia în care instantele considerã cã gazele de sist nu sunt definite de Legea petrolului, toate actele deja emise (acorduri petroliere si acorduri de mediu) devin ilegale. Cele cinci instante unde au loc procesele sunt Curtea de Apel Iasi, Curtea de Apel Suceava, Curtea de Apel Timisoara, Tribunalul Cluj si Curtea de Apel Bucuresti. Procesele au ca recurenti si intimati mai multe consilii locale din judetul Vaslui si anume Bãcani, Alexandru Vlahutã, Pungesti, Pogana, Suletea, Curtici (judetul Arad) si Institutiile Prefecturii din judetul Vaslui si Arad, precum si suspendarea acordurilor de mediu pentru comunele din judetul Vaslui. Pe rolul Curtii de Apel Bucuresti este dosarul privind solicitarea anulãrii acordurilor petroliere din vestul României, date de Guvernul Ponta. În toate aceste dosare apar ca intervenienti Asociatia “Salvati Bucurestiul”, presedinte Nicusor Dan, si Asociatia “România Fãrã Ei”, presedinte George Epurescu.
Justitia din România începe încet-încet sã înteleagã cã în problema gazelor de sist, Chevron si Guvernul Româniai au încãlcat legea, iar acordurile încheiate între americani si guvern, acordurile de mediu emise, stau sub semnul ilegalitãtilor! Prima solutie datã de o instantã superioarã (nu vasluianã!), în cazul proceselor intentate de Prefectura Vaslui, mai multor consilii locale din comunele vasluiene care au interzis explorarea si exploatarea gazelor de sist pe teritoriul lor, este una încurajatoare. Ieri, în dosarul de recurs deschis de CL Bãcani, care pierduse procesul cu Prefectura la Vaslui, judecãtorii ieseni de la Curtea de Apel au dat o solutie intermediarã, admitând recursul si solicitând audierea a trei specialisti în geologie. “Solutia pe scurt în dosar: Admite recursul CL Bãcani. Caseazã sentinta Tribunalului Vaslui. Retine cauza spre rejudecare cu termen la 21.10.2014. Dispune emiterea unei adrese cãtre Facultatea de Geografie şi Geologie din cadrul UAIC Iasi pentru nominalizarea a trei specialisti geologi pentru exprimarea unui punct de vedere.”, se precizeazã pe site-ul CA Iasi.
“Vine vremea sã plãteascã”
De mentionat cã CL Bãcani a pierdut la Tribunalul Vaslui, unde judecãtorii au anulat HCL Bãcani de interzicere a explorãrii si exploatãrii gazelor de sist pe teritoriul comunei, la solicitarea Prefecturii Vaslui. CL Bãcani a fãcut recurs la solutie, iar Prefecturii Vaslui i s-a alãturat ca intervenient la CA Iasi firma americanã Chevron, iar pentru CL Bãcani a venit ca intervenient Asociatia “Salvati Bucurestiul” reprezentatã de presedintele ei, dr. Nicusor Dan. Alãturi de CL Bãcani a fost si cercetãtor fizician dr. George Epurescu, presedintele Asociatiei “România Fãrã Ei”, prezent la CA Iasi, când s-a judecat dosarul în cauzã. “Instanta a înteles cã, în conformitate cu definitiile din Legea petrolului din normele de aplicare ale acesteia si din pachetul de acte emise de ANRM în executarea aplicãrii legii, reiese cã gazele de sist nu sunt cuprinse în lege, nu sunt reglementate, pentru cã ele nu se gãsesc în subsol sub formã de zãcãmânt. Definitiile date de ANRM cu privire la zãcãminte, acumulãri de petrol si gaze naturale precum si tipurile de gaze naturale exploatabile, ne aratã cã un zãcãmânt este o acumulare de hiodrocarburi care comunicã si care este caracterizatã de o presiune unitarã. Gazele de sist sunt gaze captive în roci, nu comunicã între ele si nu se regãsesc într-o zonã bine delimitatã ci într-un întreg strat geologic. Exploatarea gazelor de sist ar însemna distrugerea acelui strat geologic format în urmã cu aproximativ 400 milioane de ani. Altfel nu se poate. De doi ani spunem cã gazele de sist nu se regãsesc în Legea petrolului, iar acum justitia sesizeazã cu adevãrat aceastã ilegalitate si doreste sã o analizeze cu temeinicie împreunã cu specialisti în cadrul unui proces corect. Pe lângã Curtea de Apel Iasi, si cele din Bucuresti, Suceava, Cluj si Timis vor fi chemate rând pe rând sã se pronunte în aceeasi spetã. Latul se strânge în jurul ilegalitãtilor fãcute de cãtre Guvern, presedinte, autoritãti locale, Politie si Jandarmerie. Decizia favorabilã a curtii va putea aduce dovada cã toate aceste institutii si oamenii de acolo au pus în functiune si au protejat o mare escrocherie, iar localnicii si activistii au fost cei care au apãrat legea. Fiecare va plãti dupã faptele sale.”, a precizat pentru “Vremea Nouã” cercetãtorul dr. George Epurescu. “Legea petrolului spune cã gazele din subteran apartin statului, nu comunelor, dacã îndeplinesc douã conditii: 1) sunt hidrocarburile combustibile si 2) sunt într-o listã de patru tipuri fixate. Tribunalul Vaslui a considerat cã gazele de sist apartin statului, întrucât îndeplinesc prima conditie, fãrã sã se uite la a doua. Trebuie sã asteptãm motivarea hotãrârii Curtii de Apel Iasi ca sã facem un comentariu exact. Pânã atunci, putem presupune cã instanta a considerat cã trebuie într-adevãr sã ne uitãm la ambele conditii, dar cã nu a fost sigurã dacã gazele de sist sunt în lista celor patru tipuri de gaz, si pentru asta a cerut punctul de vedere al unor specialisti geologi.”, a declarat si dr. Nicusor Dan.
Alte cauze la fel de interesante pentru justitia românã
Vã reaminitm cã la Curtea de Apel Suceava se judecã în data de 8 octombrie un dosar similar strãmutat de la Curtea de Apel Iasi, cel al CL Suletea, judetul Vaslui, care a câstigat la Tribunalul Vaslui, dar Prefectura a fãcut recurs. Recursul a fost fãcut anul acesta, în mai, la CA Iasi însã primarul comunei Suletea, Ciprian Tamas, a solicitat la ÎCCJ Bucuresti mutarea procesului. Motivatia CL Suletea a fost cã judecãtorii ieseni ar putea fi influentati în decizia lor de faptul cã Chevron vrea sã instaleze si în judetul Iasi 2000 de sonde pentru explorarea gazelor de sist si de faptul cã si iesenii sunt îngrijorati de calitatea apei lor, amenintatã de explorãrile care se prefigureazã, iar ÎCCJ a strãmutat procesul la CA Suceava, unde va avea loc primul termen în acest dosar. Pe 6 octombrie, la Tribunalul Cluj are loc procesul în dosarul privind suspendarea acordurilor de mediu date de Agentia de Protectie a Mediului Vaslui, în patru comune din judet: Pungesti, Puiesti, Gãgesti si Bãcesti, unde intervenient în dosar este Asociatia “Salvati Bucurestiul”, prin presedintele ei Nicusor Dan. Urmeazã la Curtea de Apel Bucuresti pe 13 noiembrie, termenul de judecatã în dosarul care are ca obiect anularea a sase acorduri petroliere emise de Guvernul României pentru perimetre din vestul tãrii. “Comun la toate aceste procese este interpretarea art. 1 din Legea petrolului. Dacã se interpreteazã cã gazele de sist nu sunt incluse în Legea petrolului atunci înseamnã cã toate actele care s-au dat în baza Legii petrolului sunt ilegale”, a precizat pentru cotidianul nostru dr. Nicusor Dan, presedintele Asociatiei “Salvati Bucurestiul”, care este intervenient în toate dosarele, mai putin cel de la CA Bucuresti, de pe 13 noiembrie, unde este reclamant Asociatia “România Fãrã Ei”, prin dr. cercetãtor George Epurescu, presedintele asociatiei.
