Garajele din Vaslui intrã într-o formã de legalitate. Adio magazii de murãturi, bun venit contract cu numãr de înmatriculare!

MODIFICÃRI… Dacã existã vreo constructie reprezentativã pentru fiecare cartier din municipiul Vaslui, aceea este garajul. Nu vorbim despre garajul din filmele americane, unde omul îsi reparã Mustangul din 1968, ci despre clasicul garaj vasluian, care ani la rând a fost un fel de republicã independentã. Unele adãposteau masini, altele anvelope, murãturi, biciclete fãrã lant, mobilã de pe vremea lui Ceausescu si inevitabila colectie de borcane „care poate mai trebuie vreodatã„. Acum însã începe o nouã epocã. Primãria Municipiului Vaslui a decis sã punã ordine într-un univers care pãrea imun la orice reformã administrativã. Proprietarii garajelor ridicate pe terenul municipiului vor încheia contracte de închiriere pentru suprafetele ocupate, iar astfel terenul va produce bani la bugetul local, în loc sã fie doar un petic de asfalt sau pãmânt asupra cãruia fiecare avea impresia cã s-a nãscut cu drept de proprietate.

De altfel, documentul care stã la baza acestei schimbãri explicã foarte clar cã, dupã modificãrile aduse Codului Administrativ, existã posibilitatea închirierii directe a terenurilor cãtre proprietarii constructiilor, fãrã organizarea unei licitatii publice, în conditiile prevãzute de lege. Totodatã, în municipiu au fost deja inventariate terenurile pe care sunt amplasate aceste garaje. Practic, garajele devin obiecte administrative. Pânã acum, aceste constructii aveau o identitate proprie. Toatã lumea stia cã garajul era al lui nea Gicã, vecinul de la 3, însã despre teren, doar Dumnezeu stia. De acum înainte însã, divinitatea va împãrti competenta cu Compartimentul Patrimoniu din cadrul Primãriei Vaslui.

Noul contract nu vine doar cu chirie, vine si cu reguli

Printre cele mai interesante prevederi se aflã obligatia proprietarului de a trece în contract numãrul de înmatriculare al autoturismului pentru care este utilizat garajul. Cu alte cuvinte, garajul nu mai poate fi prezentat drept atelier de sudurã improvizat sau depozit strategic pentru gresia rãmasã de la renovarea din 1998. În sfârsit, administratia va putea rãspunde la întrebarea care macinã comunitatea de zeci de ani: „În garaj chiar stã o masinã?” Asa apar si controalele, iar aici începe partea interesantã. Noile contracte vor constitui si baza pentru verificãrile efectuate de Politia Localã. Adicã perioada romanticã în care orice usã metalicã ascundea un mister se apropie de final. Politia Localã va avea, în sfârsit, o misiune care poate rivaliza cu investigatiile criminalistice: identificarea diferentei dintre un garaj si un depozit de murãturi.

Cea mai importantã clauzã din viitoarele contracte este însã alta

Primãria spune foarte clar cã, dacã în zona respectivã apare un proiect de modernizare, contractul de închiriere se reziliazã. Adicã garajul înceteazã sã mai fie etern. Pentru multi proprietari, aceastã idee este probabil mai greu de acceptat decât plata chiriei pentru cã în România, garajul este perceput aproape ca o mostenire din tatã în fiu. Numai cã noua filosofie a administratiei Braniste spune altceva: orasul trebuie sã se poatã moderniza. Dacã într-o zi este nevoie de o parcare, un parc, o stradã mai latã sau un spatiu verde, interesul public are prioritate. Iar contractul semnat astãzi nu poate deveni un obstacol pentru dezvoltarea de mâine.

Bugetul local cîstigã

GATA CU ZONELE GRI…Dincolo de aceastã reorganizare, noile contracte au o logicã simplã. Municipiul detine terenul. Cei care folosesc terenul plãtesc o chirie. Bugetul local încaseazã bani. Iar acesti bani pot fi folositi pentru investitii, întretinerea infrastructurii sau alte proiecte publice. Este una dintre acele situatii în care administratia încearcã sã transforme o situatie incertã într-un sistem clar si predictibil. Nu vor mai fi zone gri, vor fi contracte care vor veni cu drepturi, dar si cu obligatii. Si va exista posibilitatea ca terenul sã fie recuperat atunci când interesul comunitãtii o cere. Exact aceasta este si filosofia prezentatã în referatul de aprobare, care propune închirierea directã a terenurilor cãtre proprietarii garajelor si continuarea procedurilor pentru adoptarea hotãrârii de Consiliu Local. Garajele nu vor dispãrea peste noapte. Dar cu sigurantã îsi vor schimba statutul. Din constructii care pãreau suspendate între trecut si prezent vor deveni spatii cu acte în regulã, cu chirie, contract si obligatii. Pânã atunci însã, proprietarii au o nouã misiune. Sã scoatã contractul din dosar, sã treacã numãrul de înmatriculare al masinii si, eventual, sã facã putinã ordine prin garaj. Nu de alta, dar dacã Politia Localã bate de trei ori la usã si gãseste doar murãturi, e posibil ca garajul sã fie confiscat.