* Peste jumătate dintre gălăţeni ar trebui să slăbească de urgenţă * Aproape 200.000 de obezi şi alţi peste 175.000 de supraponderali * Risc de cancer, diabet şi boli cardio-vasculare * Copiii obezi de azi, bolnavii de mâine *
Peste 360.000 de gălăţeni sunt în acest moment fie obezi în diferite grade, fie supraponderali, potrivit datelor oferite de şeful secţiei de Diabet şi Boli de Nutriţie din cadrul Spitalului Clinic de Urgenţă Galaţi, dr. Magdalena Moroşanu (FOTO 2).
Cei peste 360.000 de mii reprezintă aproape 60 la sută din populaţia totală a judeţului, expusă unor îmbolnăviri extrem de grave din cauza excesului de greutate.
Mai exact, un studiu recent a demonstrat că 190.158 de gălăţeni (30,92 la sută) sunt obezi, în vreme ce alţi 176.013 sunt supraponderali. Dacă e să ţinem cont de media naţională stabilită în urmă cu 10 ani, care atesta faptul că 53 la sută dintre români au surplus de greutate, am putea spune că gălăţenii sunt poate mai graşi decât alţi conaţionali.
Cu ocazia Zilei Mondiale de Luptă Împotriva Obezităţii (duminică, 22 mai), vă oferim un material care să vă ajute să apreciaţi riscurile – potenţial fatale – ale mâncatului în exces şi alte sedentarismului.
Mâncăm prea mult, ne mişcăm prea puţin
„La baza apariţiei obezităţii şi a surplusului de greutate, în general, stau doi mari factori esenţiali: supraalimentarea şi lipsa de mişcare. În ceea ce priveşte primul aspect, putem spune că noi avem nevoie, la o masă, de circa 1.000 de calorii”. O shaorma mare, spre exemplu, conţine 825 de calorii şi e greu de crezut că un om va fi mai mulţumit după ce mănâncă un astfel de produs decât după ce ar lua un prânz clasic, compus din ciorbă, felul doi şi un desert din fructe. Nemulţumit fiind, va avea tendinţa să mai mănânce încă ceva şi astfel va depăşi limita necesară”, ne spune dr. Moroşanu.
„La fel de gravă este şi lipsa mişcării. Ritmul de viaţă şi tehnologizarea ne determină să stăm mai mult la birou şi să circulăm cu maşina. Practic, nu mai mergem pe jos. Şi nu putem scădea în greutate sănătos fiind sedentari”, avertizarea medicul citat.
Cum se instalează dependenţa de mâncare?
„S-a demonstrat că mâncatul poate da dependenţă. Feedback-ul pe care ni-l oferă creierul atunci când organismul are nevoie de energie este extrem de riguros: simţim foamea. Centrul apetitului – noţiune diferită de foame – este situat tot la nivelul creierului, în aceeaşi zonă în care se află şi centrii nervoşi ai adicţiilor, adică ai dependenţei de tutun şi alcool. Aşa cum unui fumător îi este greu să nu îşi exercite viciul, la fel unui obez îi va fi foarte greu să nu mănânce. Alimentarea devine astfel un drog”, declară dr. Moroşanu.
Risc de cancer, diabet şi boli cardio-vasculare
„Obezitatea este o boală severă, indiferent de gradul ei de evoluţie. Se pune tot mai mare accent pe legăturile de cauzalitate dintre obezitate şi cancer. S-a constatat că în rândul femeilor obeze este o incidenţă crescută a cancerului de sân şi a celui genital, în timp ce bărbaţii obezi sunt predispuşi cancerului de intestin gros şi de prostată”, ne spune medicul diabetolog şi nutriţionist.
„Cel mai accentuat risc al unei persoane obeze este însă de a se îmbolnăvi de diabet sau de maladii cardio-vasculare, principala cauză de deces pe glob în acest moment. Doar dacă am avea un surplus de greutate de 10 la sută, organele noastre ar fi suprasolicitate, cele mai afectate fiind ficatul, inima, rinichii şi, bineînţeles, articulaţiile care trebuie să suporte greutatea. Trebuie spus că 90 la sută dintre diabeticii de tip II provin din rândul obezilor” declară şeful secţiei de Diabet şi Boli de Nutriţie.
Copiii obezi – victimele propriilor părinţi
„Atunci când se naşte, copilul are un comportament alimentar corect. Părinţii şi bunicii sunt cei care, dându-i prea mult să mănânce, îl îmbolnăvesc. Trebuie să renunţăm la ideea de copil „gras şi frumos”. Copilul obez de astăzi este diabeticul de mâine. În 1993 aveam în tratament 2.973 de diabetici. Acum avem 21.000, iar numărul este în creştere. Am depistat un început de diabet de tip doi – caracteristic adulţilor – în cazul unei fete de 5 ani. Un copil obez riscă să dezvolte boli cardio-vasculare până la vârsta de 30 de ani”, este de părere dr. Magdalena Moroşanu.
Calculaţi-vă, acasă, surplusul de greutate!
Dr. Moroşanu ne-a oferit două metode cu ajutorul cărora putem afla cât de mare este surplusul de greutate, în cazul nostru.
METODA 1 Trebuie să ţineţi cont de Indicele de Masă Corporală (IMC), care se calculează astfel: greutatea dv. (în kilograme) se împarte la înălţimea dv, ridicată la pătrat. Dacă valoarea obţinută este între 18,5 şi 25, aveţi greutate normală. În intervalul 25-30, IMC indică faptul că sunteţi supraponderali.
Valorile între 30-35 indică obezitate de gradul I, cele între 35-40 semnifică obezitate de gradul II, iar cele între 40-45 indică prezenţa obezităţii de gradul III. O valoare a IMC ce depăşeşte 45 ar trebui să vă dea serios de gândit, dat fiind faptul că semnifică obezitate severă.
METODA 2 Constă în măsurarea circumferinţei din zona abdomenului şi depistarea, pe această cale, a aşa-numitei obezităţi abdominale. Femeile care au o circumferinţă abdominală mai mare de 80 de cm prezintă risc moderat de boli cardio-vasculare.
La bărbaţi, riscul moderat este indicat de valoarea circumferinţei cuprinsă în intervalul 94-102. Orice valori mai mari indică riscuri crescute de afectare a sistemului cardio-vascular.
Ce şi cât trebuie să mâncăm
„O masă sănătoasă trebuie să conţină 12-15 la sută proteine, de preferinţă de origine animală. Glucidele trebuie să ocupe 50-60 la sută din compoziţia mesei şi doar 25 la sută dintre calorii trebuie să provină din grăsimi. Cu alte cuvinte, trebuie să mâncăm fructe, legume, lactate, carne slabă şi peşte”.
2O masă nu trebuie să ne ofere mai mult de 1.000 de calorii. Trebuie să fim atenţi. Spre exemplu, un bol de salată are 150 de calorii. Un bol de salată în care am adăugat trei linguri de ulei are cu 900 de calorii în plus”, ne spune medicul nutriţionist.
Când şi cum facem mişcare
„În ceea ce priveşte mişcarea, lucrurile sunt destul de simple: ar trebui să mergem minim 30 de minute pe jos zilnic, în ritm alert şi neîntrerupt. Dacă putem, ar fi bine să urcăm trepte şi nu să folosim liftul ori de câte ori avem nevoie. În cazul în care nu putem face acest lucru, ar fi nevoie să facem efort fizic ceva mai susţinut, cel puţin de trei ori pe săptămână,”, adaugă medicul citat.
„Îi putem ajuta pe obezi!” Curele de slăbire sunt nocive!
„Îi putem ajuta pe cei care sunt deja obezi şi doresc să slăbească. Important este să mănânce sănătos şi să facă suficientă mişcare. Curele de slăbire sunt, din punctul meu de vedere, modalităţi de a pierde o greutate pe care apoi o vei recâştiga”.
„Pacienţii cei mai afectaţi de obezitate, în acest moment, sunt cei care au ţinut luni de zile cure de slăbire şi apoi au recidivat. Fenomenul se numeşte greutate ciclică”, ne spune dr. Magdalena Moroşanu.
Atenţie la farfurie! Mâncăm, fără alte distracţii
„Atunci când luăm masa, trebuie să ne aşezăm şi să ne concentrăm timp de câteva minute numai pe această activitate. Dacă o facem, creierul va fi înştiinţat la timp de faptul că am mâncat destul. Dacă însă ne concentrăm pe lectură, televizor sau alte activităţi, riscăm să mâncăm mai mult decât are nevoie organismul nostru!”, declară dr. Magdalena Moroşanu.
