INTERESANT… La sfârșitul săptămânii trecute, în cadrul Casei Naționale – Biblioteca Municipală “Stroe S. Belloescu” a avut loc un eveniment cultural inedit pentru urbea noastră. Andrei Bordeianu, un fost elev bârlădean ce a parcurs cursurile Școlii Gimnaziale “Iorgu Radu” și ulterior ale Colegiului Național “Gh. Roșca Codreanu”), actualmente Masterand în anul II la Facultatea de istorie “Al. I. Cuza” din Iași, a prezentat elemente inedite privind activitatatea unui om politic bârlădean, de nuanță liberală, George D. Pallade, o personalitate locală trecută în general cu vederea și în umbra istoriei din cauza comandamentelor comuniste. Dincolo de elementele privind activitatea politică, în general cunoscute specialiștilor avizați, ele au reprezentat un element de noutate pentru numerosul public prezent.
Sub egida Consiliului Local Bârlad, sâmbătă, 11 noiembrie, ora 11:00, în Sala de lectură a Bibliotecii Municipale „Stroe S. Belloescu” Bârlad, s-a desfășurat conferința „𝑮𝒆𝒐𝒓𝒈𝒆 𝑫. 𝑷𝒂𝒍𝒍𝒂𝒅𝒆-𝒂𝒄𝒕𝒊𝒗𝒊𝒕𝒂𝒕𝒆 𝒑𝒐𝒍𝒊𝒕𝒊𝒄𝒂̆”. Comunicarea a avut la bază Lucrarea de licență a masterandului bârlădean Andrei Bordeianu, dar și numeroase cercetări personale realizate în diferite arhive și biblioteci.
«Apreciem și felicităm efortul personal, din acest punct de vedere, dar și o rescriere a unei istorii bârlădene “aparent consacrate”. Dacă în istoriografia oficială apare ca dată a decesului data de 27 mai 1903, tânărul nostru istoric în devenire a prezentat certificatului de deces – datat la 26 mai 1903. Bustul, care îl reprezenta, care ar fi existat în momentul morții, ar fi fost inaugurat de fapt abia în 8 noiembrie 1904, ca urmare a activității unui Comitet de initiativă și sprijinului financiar consistent din partea statului. Bustul a dispărut în condiții neclare în perioada comunistă (ca și numeroase alte monumente) pe locul lui fiind ridicată statuia lui George Enescu în 1958 și inaugurate în 1959”, ne-a precizat Andrei Bordeianu, masterandul care și-a prezentat lucrarea sa de licență și care a fost elev la Școala „Iorgu Radu” din Bârlad și la Colegiul Național „Ghe. Roșca Codreanu”.
Cine a fost liberalul George D.Pallade
George D. Pallade (n. 20 ianuarie 1857, Bârlad – d. 27 mai/3 iunie 1903, Bârlad) a fost un jurist, profesor, ziarist și om politic român. A terminat cursurile școlii primare și ale Liceului „Gh. Roșca Codreanu” (promoția 1876). Și-a continuat studiile în România, devenind licențiat al Facultății de Drept din București (1880). După absolvirea facultății, a activat un timp ca judecător de instrucție la București, după care a început să practice avocatura în Baroul Ilfov. În paralel, a fost și profesor de economie politică și științe juridice la Școala liberă de științe politice din București. De asemenea, colaborează la mai multe publicații, cum ar fi: „Românul” și „Naționalul” și a condus „Gazeta Poporului”. În anul 1884, devine membru al P.N.L., fiind ales în același an ca deputat, în trei legislaturi (1884,1888,1891). În această calitate, are un rol important în susținerea ideii lui C.A. Rosetti privind constituirea Colegiului electoral unic și libertatea presei. A predat cursuri de economie politică la Școala liberă de Științe de Stat. Ca avocat și ziarist, a colaborat la „Românul” și „Gazeta Poporului” (al cărui director a fost până în 1895, când a devenit ministru). A îndeplinit de mai multe ori funcții de ministru în guvernele liberale formate de către Dimitrie A. Sturdza: ministrul agriculturii, industriei, comerțului și domeniilor (4 octombrie 1895 – 21 noiembrie 1896), ministrul justiției (12 ianuarie – 1 octombrie 1898), ministru de finanțe (1 octombrie 1898 – 30 martie 1899 și 14 februarie 1901 – 9 ianuarie 1902) și ministru de interne (18 iulie – 22 noiembrie 1902), când și-a dat demisia din cauza unei boli cardiace).
“Relatari, a acestui nefericit moment, o avem datorită articolelor din presa vremii: «Răzeșul», 1926. În amintirile generalului Constantin Vasiliu Rășcanu putem regăsi o descriere contemporană: «Remarcarea unui trist eveniment și în același timp înălțător îndemn îmi este și acum viu în inima mea: eram către sfârșitul lunii mai, elev în clasa a VII-a de liceu, cu cartea de istorie în mână, la umbra pomilor seculari din grădina publică, mă preocupam pentru examen. În grădină la o masă, în apropierea bufetului, erau douăsprezece persoane între care era și Gh. Palade, fostul ministru de finanțe, pe care revista «Furnica» de atunci îl înscria mereu cu numele de «Don Paladu». Era o masă de oameni politici liberali. Se țineau cuvântări. Începuse a vorbi Gh. Palade și eu și prietenul meu Gogu Alexandrescu, curioși, ne-am apropiat de locul unde era masa și am putut să aud câteva ultime cuvinte pronunțate de Gh. Palade, după care a căzut mort»”, ne-a relatat prof. Marcel Proca.
