Dupa ani intregi de demersuri juridice inutile, un document-surpriza semnat alaltaseara de presedintele tarii creeaza cadrul legalpentru aducerea in Romania a fugarilor arabi care au devalizat societatea Terom SA. Este vorba de Acordul de extradare dintre Romania si Siria, la care Traian Basescu lucreaza de mult timp. Nu insa din cauza fratilor Nanaa, fosti patroni ai Terom, ci din cauza mai vestitului Omar Hayssam, care a reusit si el sa fuga acasa, in Siria. Sirienii Ammar si Hassan Nanaa sint acuzati in „Dosarul Terom”, alaturi de alte persoane din conducerea combinatului, de fraude de milioane de euro
. Printre acuzatii sint inclusiv cele de spalare de bani prin intermediul unei bancicontrolate de apropiati ai Al-Qaida.
Surpriza in dosarul devalizarii Terom SA: fratii Ammar si Hassan Nanaa, fosti patroni ai societatii, ar putea ajunge din nou in Romania, in fata anchetatorilor. Aceasta dupa ce, alaltaieri, intre Romania si Siria s-a incheiat un tratat de extradare. La fel ca mai cunoscutul Omar Hayssam, si fratii Nanaa sint judecati pentru comiterea unor infractiuni pe teritoriul Romaniei. Conform ultimelor informatii, cei trei sirieni se afla in tara natala de mai multi ani. In ceea ce ii priveste pe fratii Nanaa, cei doi sint judecati in „dosarul Terom”.
Conform procurorilor, fratii Nanaa, alaturi de Ali Nanah, Ioan Viorel Vaidner – fost director general al societatii Terom SA, Teodora Dumitru – fost director economic, Marijana Inglifer, Mohamad Shawi si Viorica Zlate – fost director comercial, sint acuzati de constituirea unui grup infractional organizat. Referitor la extradarea fratilor Nanaa, Viorica Zlate este de parere ca acest lucru nu este realizabil in acest moment. „Nu cred ca fratii Nanaa vor fi extradati. Din cite am citit despre tratatul de extradare semnat intre Romania si Siria, acolo se face vorbire doar la persoane care sint condamnate. Or, fratii Nanaa nu sint condamnati in procesul care se afla pe rolul Tribunalului Bucuresti”, a declarat ieri Viorica Zlate.
Aceasta a adaugat ca, oricum, dosarul aflat pe rolul instantei din Capitala ar trebui sa fie intors de judecatori la Parchet, la Iasi. „Pe data de 15 noiembrie, judecatorii de la Tribunalul Bucuresti ar trebui sa se pronunte cu privire la exceptiile privind neregularitatea actului de sesizare a instantei. Acolo exista multe neregularitati si, in mod normal, dosarul ar trebui sa se intoarca la toti procurorii care s-au ocupat de el”, a adaugat Viorica Zlate.
Intrebata daca stie unde se afla fratii Nanaa, aceasta a negat ca ar avea vreo astfel de informatie. „Nu as putea sa spun daca fratii Nanaa sint sau nu sint in Siria in acest moment, pentru ca nu vreau sa ma iau dupa birfele care circula”, a incheiat fostul director comercial al Terom SA.
In acelasi timp, sirianul Michael Nseir, cel care detine societatea Moldoplast SA Iasi, sustine ca ii pare
rau ca a facut afaceri cu cei doi conationali. „Eu acum sint in Londra si nu stiu ce sa va spun despre tratatul semnat de Romania cu Siria, pentru ca nu stiu despre ce este vorba acolo. In orice caz, mie imi pare rau ca am facut tranzactii cu fratii Nanaa, iar mai mult nu va pot spune. Nu stiu daca acestia sint sau nu sint acum in Siria”, a declarat Michael Nseir.
Fratii, acuzati de spalare de bani pentru Al-Qaida
Procurorii au precizat ca Ammar Nanaa, fost administrator, Hassan Nanaa, fost actionar majoritar, si Nanah Ali au constituit un grup infractional organizat, „la care au aderat ori pe care l-au sprijinit ceilalti inculpati, actionind in scopul savirsirii de infractiuni economice si producind un prejudiciu total patrimoniului Terom SA si implicit statului, prin AVAS, de peste 14 milioane de lei”.
Anchetatorii au stabilit ca, dupa cumpararea pachetului majoritar de actiuni la SC Terom SA, Hassan Nanaa nu a facut investitiile de 3,4 milioane de euro la care se angajase in momentul in care a semnat contractul de privatizare. Oamenii legii au sustinut ca, in schimb, jumatate din patrimoniul firmei
Terom a fost vindut. Dosarul aflat acum pe rolul Tribunalului Bucuresti a fost inceput in 2004 de procurorii Curtii de Apel si a fost preluat de DIICOT.
Potrivit procurorilor, in perioada ianuarie 2003 – decembrie 2004 au fost incheiate mai multe contracte defavorabile fostului combinat iesean. In plus
, anchetatorii au mentionat ca, in perioada martie – august 2003, patronii sirieni ar fi transferat in strainatate 23 de milioane de dolari si doua milioane de euro, iar banii ar fi ajuns la Societatea Bancara Araba (SBA) din Paris, care ar fi controlata de un cumnat al lui Osama bin Laden.
Presedintele Siriei a venit special la Bucuresti
Oficialii sirieni, printre acestia aflindu-se si presedintele Bashar al-Assad, au sosit alaltaieri intr-o vizita la Bucuresti, unde s-au intilnit cu autoritatile romane.
Printre subiectele aflate pe ordinea de zi a fost si semnarea tratatului de extradare dintre cele doua state. Oficialii ambelor tari au precizat ca documentul conceput si prelucrat de aproximativ doi ani a fost semnat, urmind a fi pus in practica. In declaratiile date presei centrale, presedintele Siriei a subliniat – facind referire la situatia lui Omar Hayssam – ca, desi a fost semnat tratatul, extradarea poate dura ceva timp.
Bashar al-Assad a adaugat ca Omar Hayssam se afla deja in inchisorile siriene si ca, atit timp cit acesta este arestat, nu e neaparat nevoie sa fie extradat. „Dupa ce isi ispaseste condamnarea in Siria, vom discuta ce se face mai departe. Daca va exista o alta condamnare in tara respectiva, pentru a-si ispasi si acea condamnare, atunci se va discuta pe caz, iar discutia nu va fi una politica, ci la nivelul institutiilor abilitate”, a afirmat Bashar al-Assad.
––
Care sint pasii de urmat la o extradare?
Specialistii sustin ca tratatul semnat la Bucuresti de ministrii de Justitie ai celor doua state era unul necesar, dar ca procedurile de extradare pot dura si citiva ani. „Din cite stiu, in baza unui mandat intern, la extradare se face o cerere catre Ministerul Justitiei din tara cu care avem acordul. Dupa localizarea inculpatului, se pune problema extradarii sale. Intre Romania si Siria nu exista un astfel de tratat si era necesar, pentru ca mai multi cetateni se afla in tara noastra, dar si invers. In orice caz, durata unei extradari depinde in primul rind de operativitatea autoritatilor din cele doua state care au incheiat tratatul si, uneori, poate dura chiar si doi-trei ani”, a explicat Aurel Dublea, judecator in cadrul Curtii de Apel Iasi.
Acesta a adaugat ca, in momentul in care se face o cerere de extradare, trebuie sa existe certitudinea ca persoana respectiva se afla pe teritoriul acelei tari. „Trebuie sa ai certitudinea ca persoana se afla acolo, iar acest lucru este confirmat pe cale oficiala, probabil cu ajutorul serviciilor
abilitate sa ofere aceasta informatie. Apoi, totul depinde de autoritatile din statul respectiv”, a incheiat judecatorul iesean.
ziaruldeiasi.ro
