SÃRBÃTOARE… Ouã încondeiate, icoane, preparate din peste si pricesne. De toate acestea au avut parte vasluienii, ieri, de ziua Floriilor. Vremea frumoasã de afarã i-a scos la aer curat, în Piata Civicã din Vaslui, acolo unde, pe lângã “Târgul de ouã încondeiate si icoane”, au putut asculta si un spectacol deosebit de pricesne (n.r. cântãri religioase). Corala “Fantasia”, Grupul Folcloric “Rãzesii” din Pogonesti si Ion Chiriac, alãturi de copiii de la Centrul de zi “Veronica” au oferit vasluienilor, prin muzica lor, o adevãratã bucurie sufleteascã. Prezent la eveniment, primarul Vasile Pavãl a transmis tuturor celor care poartã nume de flori, “La multi ani!” si sãrbãtori cât mai linistite si fericite.
Cea de-a XIII-a editie a “Târgului de ouã încondeiate si icoane” din Vaslui a avut loc, în acest an, în Piata Civicã din Vaslui. Desfãsurat pe parcursul a douã zile, sâmbãtã si duminicã, evenimentul a strâns circa 15 mesteri din Vaslui, Iasi si Suceava, si sute de vasluieni curiosi sã admire ouãle încondeiate, icoanele pictate sau sculptate, cosurile din nuiele si tesãturile traditionale.
Încondeierea ouãlor trateazã orice depresie
Unul dintre mesterii de la târg este Ana Zãbavã din comuna Scânteia, judetul Iasi. “Am învãtat sã încondeiez ouã în anul 2004, la Mãnãstirea Miclãuseni din Iasi. Un pãrinte staret din Iasi m-a recomandat si m-am dus. Am stat acolo trei zile, am învãtat direct modelele acestea mai colorate si oarecum moderne. Apoi, am cãutat sã vãd ce s-a mai fãcut în trecut, care au fost primele modele si atunci am vãzut cã cele realizate într-o singurã culoare, rosie, si cu diverse motive traditionale, stau la bazã. Stiu sã încondeiez si în mai multe culori, dar prefer o singurã culoare, chiar dacã multã lume poate nu prea întelege. Acesta, spre exemplu, este un ou de strut. Mai întâi se goleste de albus si gãlbenus, se curãtã, se spalã pe interior, iar pe exterior se aplicã cearã. Deci nu e pictat, ci picurat cu cearã. Pentru cã este atât de mare si se lucreazã foarte mult, e putin mai scump: 200 lei. Procesul de încondeiere dureazã în functie de complexitatea modelului si mãrimea oului. Deci, depinde, nu contabilizez. Ideea este cã, la un moment dat, devine atât o dependentã, cât si o relaxare. Cine nu are un duhovnic si încondeiazã ouã, se trateazã de orice depresie. Asta pentru cã mintea lucreazã, mâna la fel, si asa uiti de.. Damblagealã!”, pvesteste Ana Zãbavã. “Ba chiar, ajutã si la mãritat. Înainte sã mã mãrit cu sotul meu, când a vãzut cã stiu sã încondeiez ouã, mi-a zis: “aa, esti gospodinã, deci bunã de sotie”, adaugã, în spirit de glumã, Ana.
Unele popoare cred cã Universul s-a nãscut dintr-un ou
Despre ou, poate unul dintre cele mai vechi simboluri universale, rãspândit totodatã în foarte multe spatii culturale, am stat de vorbã si cu etnograful vasluian, Dan Ravaru. “Oul este un simbol magic la origine, mai vechi decât crestinismul, dar preluat în mod plenar de acesta. Arheologia mai întâi, apoi miturile si unele relatãri scrise ne vorbesc despre importanta acestui simbol în istoria culturalã si religioasã a omenirii. A fost perceput ca un simbol universal al nasterii si al vietii. Sunt foarte multe popoare în credintele cãrora Universul s-a nãscut dintr-un ou, din oul cosmic primordial. În rândul acestora se înscriu nenumãrate popoare (celtii, grecii, egiptenii, fenicienii, hindusii, vietnamezii, chinezii, japonezii etc.). De asemenea, în India si în China, se considera cã primii oameni au iesit din ouã, dar nu numai oamenii, ci si Universul. Oul de Paste, asa cum se prezintã astãzi, colorat, exista deja în Iran cu sute de ani înainte de crestinism, familiile îsi fãceau daruri unele altora cu astfel de ouã. Oul a fost, tototdatã, un simbol al renasterii, al ideii cã viata poate sã continue si dupã moarte. De aceea în mormintele antice erau asezate ouã din piatrã. Astfel de ouã au fost gãsite si în judetul Vaslui, în morminte din perioada neoliticã, asa cum au fost semnalate în lucrarea lui Ghenutã Coman, “Statornicie, continuitate”. Obiceiul de a te spãla în apa în care se aflã ouã rosii este un semn antecrestin si este practicat încã în satele noastre. Crestinismul a preluat vechile credinte, iar iesirea Mântuitorului din mormânt a fost asociatã cu iesirea fiintelor din ou, iar culoarea rosie a ouãlor a fost la fel asociatã cu sângele lui Iisus, cãzut pe drumul Golgotei”, explicã profesorul Ravaru.
“Din gãlbenus a apãrut soarele, iar din albus, norii”
“Si ciocnitul ouãlor a fost considerat drept un moment de jertfã. În acelasi fel mentionãm si o traditie popularã consemnatã de Elena Niculitã Voronca. Dupã aceasta, oul initial a fost tinut închis într-o ladã pânã a fost gãsit si aruncat pe cer. Oul s-a spart, din gãlbenus a apãrut soarele, iar din albus, norii. Interesant este cã tot în felul acesta concepeau si chinezii aparitia Universului, ei adãugând credinta cã cerul este de fapt coaja oului începuturilor. Si cojile de ou au anumite rosturi la români. Ele sunt aruncate în pãmântul arabil pentru a-l fertiliza simbolic sau în hrana animalelor. O întruchipare artisticã de exceptie a realizat-o Constantin Brâncusi, sculptorul român de valoarea universalã . Una dintre creatiile sale de prim rang se numeste “Începutul lumii”, reprezentat de un ou, care esentializeazã ideea de cosmos. Se ilustreazã structura genuinã a oricãrei creatii. Prin aceastã realizare, românii si-au cãpãtat un loc în arta universalã. Dacã în unele zone ale tãrii, în primul rând în Bucovina, oul de Paste si-a pierdut partial simbolistica religioasã, devenind mai mult o lucrare artisticã, în judetul Vaslui lucrurile stau altfel. Simbolistica originalã si-a pãstrat prin culorile compacte, la care se adaugã elemente de ordin spiritual, crestin sau de etnografie, cum ar fi reprezentãri, unelte agricole, grebla, cerul plugului. Alãturi de elementele astrale, cele de mai sus conferã o evidentã originalitate oului de Paste din judetul Vaslui”, conchide etnograful Dan Ravaru.
