LECȚIA DE ASTRONOMIE… Ca în fiecare început de primăvară, muzeograful Ciprian Vîntdevară, șeful secției de Astronomie a Muzeului „Vasile Pârvan” din Bârlad, ne aduce în atenție aspectul cerului în prima lună a primăverii calendaristice. Cele mai importante evenimente sunt: 2 martie – Planetele Venus și Jupiter în conjuncție strânsă (fenomen vizibil în serile de 1 și 2 martie); 20 martie – Echinocțiul de primăvară; 24 martie – Luna în conjuncție cu planeta Venus; 26 martie – Luna în conjuncție cu roiul de stele Pleiadele și 28 martie – Luna în conjucție cu planeta Marte.
În luna martie putem să admirăm constelațiile cerului de iarnă, în special după crepusculul de seară, spre sud putem să observăm configurația numită „Triunghiul de Iarnă”. Această configurație este formată din stelele Betelgeuse din constelația Orion, Sirius din Câinele Mare și Procyon din constelația Câinele Mic. Gemini este constelația lunii martie. Se află la meridian seara, iar cele două stele strălucitoare, Castor și Pollux, pot fi identificate ușor, ca două stele asemănătoare ca strălucire, una sub alta, înspre sud, aproape deasupra capului. După miezul nopții putem să admirăm constelațiile cerului de primăvară, cum ar fi Ursa Mare spre nord, Leul și Fecioara spre sud.
Luna martie este prima lună din primăvara calendaristică, dar din punct de vedere astronomic este încă iarnă, până pe 20 martie când are loc echinocțiul de primăvară. La momentul echinocțiului de primăvară Soarele traversează ecuatorul ceresc trecând din emisfera sudică a sferei cerești în cea nordică. Când Soarele se află în acest punct, numit punct vernal (în dreptul constelației Peștii), el descrie mișcarea diurnă în lungul ecuatorului ceresc, fenomen ce determină, la data respectivă, egalitatea duratei zilelor cu cea a nopților, indiferent de latitudine. La latitudinile țării noastre, pentru care putem considera valoarea medie de 45°, această cifră reprezintă și valoarea medie a înălțimii Soarelui deasupra orizontului la momentul amiezii. Totodată, la data respectivă, Soarele răsare de la punctul cardinal est și apune în punctul cardinal vest.
Începând de la aceasta dată, durata zilei (față de cea a nopții) va fi în continuă creștere, iar cea a nopții (față de cea a zilei) în scădere, până la data de 21 iunie, când va avea loc solstițiul de vară. Evident, descrierea de mai sus este valabilă doar pentru latitudinile nordice ale Terrei. În emisfera sudică a Pământului fenomenul trebuie interpretat invers, astfel că în regiunile respective acest moment marchează începutul toamnei astronomice. Totodată, în regiunile polare, în emisfera nordică începe lunga zi polară, iar în cea sudică începe noaptea polară, ce vor dura, fiecare, câte 6 luni.
Începutul lunii martie debutează cu un fenomen astronomic spectaculos: conjuncția strânsă dintre planetele Venus și Jupiter. În serile de 1 și 2 martie 2023, cele două planete se vor vedea foarte aproape una de alta, spre orizontul vestic, la aproximativ jumătate de oră după apusul Soarelui. Apropierea este una aparentă, nu fizică, rezultat al mișcărilor pe orbită a celor două planete, dar și poziția favorabilă a Pământului în spațiu din această perioadă! După data de 2 martie 2023, distanța dintre cele două planete va crește. Venus va „urca” pe cer, în schimb ce Jupiter va „coborî”. Planeta Venus va rămâne până prin luna iunie pe cerul de seară, fiind astrul dominant al serilor de primăvară. Luna va trece prin apropiere în serile de 23 și 24 martie 2023.
Ciprian Vîntdevară este cel care ne oferă această interesantă lecție de astronomie, informațiile fiind prezentate, împreună cu mai multe date astronomice, aici: https://astrobarlad.com/calendar-astronomic/
