MÂNDRIE…Vasluianca Marcela Topor, jurnalist de profesie, a devenit Prima Doamnã a Cataloniei, dupã ce sotul sãu, separatistul Carles Puigdemont, a fost învestit sef al Executivului Cataloniei. Marcela a absolvit Liceul “Mihail Kogãlniceanu”, promotia 1994, profilul limbi strãine si a intrat la Facultate la Iasi, a doua pe listã. Cei doi s-au cunoscut pe vremea când Marcela era studentã la Facultatea de Limbi Strãine si activa si în trupa Teatrului Ludic din Iasi. Tânãra a mers cu colegii de trupã în Spania, la un festival de teatru, în Girona, unde Carles Puigdemont era directorul Cãminului Cultural. Trupa de actori amatori a luat trofeul, iar vasluianca i-a furat inima directorului. Acesta s-a îndrãgostit de Marcela, a tinut legãtura cu ea si când a absolvit facultatea, a mers si a cerut-o pãrintilor. Cei doi s-au cununat civil la Girona si au fãcut nuntã mare la Iasi, la care a fost prezent si primarul de atunci, Simirad. Marcela Topor si Carles Puigdemont formeazã o familie frumoasã, au împreunã douã fetite frumoase, de sapte si nouã ani. Vin cu drag în fiecare varã la Vaslui, iar Carles Puigdemont este îndrãgostit de bucatele moldovenesti, cel mai mult îi plac sarmalele si mãmãliga. Marcela este mândria pãrintilor, oameni simpli, dar muncitori si cu suflet mare. Vasluianca este jurnalist de succes în Spania, lucreazã la publicația în limba englezã “Catalonia Today”, dar realizeazã si o emisiune de televiziune, dedicatã strãinilor care trãiesc în Catalonia.
Prima Doamnã a Cataloniei este o vasluiancã ambitioasã si muncitoare, de 40 de ani, care s-a ridicat prin forte proprii si are o carierã strãlucitã în Spania. A absolvit Liceul “Mihail Kogãlniceanu”, promotia 1994, profilul limbi strãine, la clasa doamnei profesoare Gicuta Dãriescu. Dascãlii, dar si colegii îsi amintesc cu drag de ea, ca fiind o elevã tenace si silitoare. De altfel, a obtinut peste 9 la admiterea la facultate si a intrat a doua pe listã, la Facultatea de Limbi strãine, profil englezã-francezã, din cadrul Universitãtii “Alexandru Ioan Cuza” Iasi. Pe lângã pasiunea pentru limbi strãine, Marcela îndrãgea si teatrul, asa cã s-a înscris în trupa actorilor amatori. Teatrul Ludic în cadrul cãruia a activat în timpul studentiei, avea sã îi traseze linia destinului. Împreunã cu colegii de trupã a colindat lumea si a participat la diferite festivaluri si concursuri din America, Franta, Spania sau Polonia. Asa si-a cunoscut marea dragoste si asa a început povestea Primei Doamne a Cataloniei. Marcela Topor a mers împreunã cu cei 16 colegi de trupã în Spania, la un festival de teatru, în Girona, unde Carles Puigdemont era directorul Cãminului Cultural. Reprezentatia micutei trupe de actori amatori români a impresionat si a fost premiatã. Una dintre studentele actrite i-a furat însã inima directorului de cãmin cultural, care nu a mai lãsat-o. Distanta nu l-a descurajat, din contra, Carles Puigdemont a tinut permanent legãtura telefonic, cu Marcela, ba mai mult, când aceasta a ajuns cu trupa de teatru în Franta, a venit si el din Spania pentru a o vedea si pentru a o sustine. Si-a asteptat rãbdãtor mireasa, doi ani, pentru a-si termina studiile. Între timp, relatia lor s-a consolidat si când Marcela a absolvit facultatea, Carles s-a prezentat în fata pãrintilor sãi si i-a cerut mâna. S-au cãsãtorit în orasul Girona din Spania, iar apoi au fãcut nuntã mare la Iasi, la Hanul Trei Sarmale. La petrecere a fost prezent si Constantin Simirad, atunci primar al Iasului, care i-a înmânat mirelui, cheia orasului.
Carles Puigdemont vine în fiecare varã la Vaslui, îi place sã gãteascã si se relaxeazã la bucãtãrie
Marcela Topor si sotul sãu, Carles Puigdemont, au împreunã douã fetite superbe, de sapte si nouã ani. Pãrintii Marcelei au stat cinci ani în Spania, pentru a-si ajuta fiica sã îsi creascã copiii. Oameni modesti, cu fricã de Dumnezeu, acestia au numai cuvinte de laudã la adresa ginerelui. “ Este un om extraordinar, o iubeste foarte mult pe Marcela. Este popular, provine dintr-o familie de cofetari, cu opt copii, el fiind al doilea nãscut. Vin în fiecare varã aici la Vaslui, el gãteste foarte mult, îi place si se relaxeazã la bucãtãrie. A fãcut paella, dar îi place foarte mult de la noi, ciorba, sãrmãlutele si mãmãliga”, a povestit LenutaTopor, mama Primei Doamne a Cataloniei. Tatãl este mai sever, acesta îsi aminteste cã fata sa era curtatã de mai multi bãieti, printre care si jurnalistul Ovidiu Marincea, în prezent purtãtor de cuvânt la SRI, dar si Victor Vasuta, acum un celebru scenarist. “ Nu prea îi dãdeam voie sã iasã. Într-o zi, a venit acasã si a spus cã iubeste un spaniol si chiar dacã nu suntem de acord, ea tot pleacã. A spus, aici în Vaslui, eu nu am bãieti de teapa mea”, a declarat Andrei Topor.
Tatãl Primei Doamne: mã mândresc cu ea, nu îmi venea sã cred, a fost o bucurie mare!
Seful Executivului Cataloniei vorbeste limba românã, pe care a învãtat-o de la sotia sa, dar si din vizitele pe care le-a fãcut frecvent în România si la Vaslui, la familia socrilor sãi. Prin realizãrile sale, Marcela, dar si sora sa mai micã, care lucreazã la un hotel celebru din Anglia de cinci stele, si-au fãcut pãrintii fericiti. Andrei si Lenuta Topor au inimile pline de bucurie. “Mã mândresc cu ea, nu îmi venea sã cred, a fost o bucurie mare, ca pãrinti, sã -ti vezi fetele realizate, e cea mai mare bucurie! Este foarte inteligentã, frumoasã se vede, este jurnalist, este foarte ambitioasã, stie limba englezã la perfectie”, se laudã tatãl cu fiica sa. Mama cu ochii plini de lacrimi spune cã nu are cuvinte sã exprime bucuria pe care o simte. “Nu îmi venea sã cred, când am aflat, am fost emotionatã, nu pot descrie în cuvinte, nu am reusit decât prin mesaje sã vorbim cu ea, sã o felicitãm, nu are timp, e foarte ocupatã”, spune mama Marcelei.
Elevã eminentã la Liceul “Mihail Kogãlniceanu”
AMINTIRI…Marcela Topor a fost o elevã foarte bunã la învãtãturã, în conditiile în care la Liceul “Mihail Kogãlniceanu” profesorii erau extrem de exigenti, mai ales, imediat dupã Revolutie. Aceasta a încheiat clasa a XII-a cu 9 la francezã, 8,67 la englezã si 8 la limba românã. Iatã cum si-o amintesc profesorii, dar si colegii sãi de clasã.
Aurica Rozeanu, profesoarã de geografie
“Din atâtea clase câte mi s-au perindat în fata ochilor, în atâtia ani cât am stat la catedrã, e greu sã-i tii minte pe fiecare în parte. Dar pe fata asta parcã o vãd si acum în fata ochilor. Stãtea în rândul de la geam, în banca a treia. Era foarte isteatã. A terminat liceul cu brio, într-o vreme când se fãcea carte, iar notele mari se obtineau cu multã trudã. Acum nu mai stiu nimic despre dânsa. Nu a venit nici la o întâlnire de promotie, însã am citit despre ea cã a reusit. Mã bucur când vasluiencele noastre rãzbat în viatã. Era si normalã ascensiunea sa. Încã de când era elevã avea un respect deosebit pentru muncã. Sã stiti cã nu e singura fatã de la liceul nostru care a reusit în Spania. De curând am primit e veste minunatã de la o fatã, Adina Butnaru, stabilitã la San Sebastian, tot din tara Bascilor. Am primit de la aceasta un cadou simbolic prin intermediul domnului primar, Vasile Pavãl, si al administratorului judetului, Valeriu Caragatã, care au fost acolo într-un schimb de experientã, lucru care m-a bucurat”, a declarat Aurica Rozeanu, profesoarã de geografie la clasa unde a învãtat Marcela Topor.
Silviu Calancea, director adjunct la AJOFM Vaslui
“Marcela este pentru mine o amintire plãcutã. Isteatã, bunã la carte. Era o tipã OK, cuminte si discretã. A plecat în Spania înainte de intrarea României în UE. Stiu cã s-a cãsãtorit cu un spaniol si cã are doi copii si atât. Mã bucur cã o colegã de a mea joacã un rol atât de important în Catalonia, o regiune cu aspiratii si idealuri mãrete”, a declarat Silviu Calancea, director adjunct la AJOFM Vaslui
Ecaterina Florea, profesoarã de latinã
“ Marcela a fãcut parte dintr-o clasã unde se studia în mod deosebit limba latinã, avea sensibilitate, fiind atrasã si de o limbã clasicã, descoperã si taina traducerii si a scandãrii. A înteles foarte bine cã limba latinã se aflã la baza culturii. Am remarcat cã are talent, traducerile ei erau literare, fiind atrasã de operele unor poeti”, a declarat Ecaterina Florea, profesoarã de latinã.
Cãtãlin Ilie, angajat ISU
“Acum aflu cã o colegã a ajuns atât de importantã într-o tarã, într-un context geopolitic extrem. Nu mi-as fi putut imagina vreodatã cã Marcela noastrã va ajunge atât de sus. O felicit. Despre ea nu pot sã spun decât cã era o fatã ok. Nu prea aveam noi treabã cu fetele din clasã, eram patru bãieti într-o mare de fete”, a declarat Cãtãlin Ilie, angajat ISU Vaslui.
Vasluianca, jurnalist de succes, în Catalonia!
JURNALISTÃ…Marcela Topor este jurnalistã la publicația în englezã “Catalonia Today”, înfiintat chiar de sotul sãu, ale cãrei origini se aflã în grupul “El Punt Avui”. Jurnalista româncã este gazda programului “Catalan Conections”, difuzat de Catalonia Today, un ziar de limbã englezã. În cadrul acestui program, în fiecare zi de miercuri, intervieveazã într-o englezã perfectã diferiti strãini care trãiesc în Catalonia. Marcela Topor împarte cu sotul sãu ideile politice. La sfârsitul anului 2015, a publicat un editorial în care a declarat “victoria blocului pro independentã în Parlamentul catalan” ca fiind unul dintre momentele-cheie ale anului.
Marcela Topor, alãturi de sotul sãu, în lupta pentru secesiune
MILITANTÃ…Marcela Topor a devenit prima doamnã a Cataloniei, duminicã 10 ianuarie 2016, dupã ce sotul sãu, Carles Puigdemont, care pânã acum era primar al orasului Girona, a fost investit în functia de presedinte al guvernului catalan. Românca a fost prezentã la tribuna Parlamentului cu prilejul discursului de investiturã a sotului sãu. Apoi l-a îmbrãtisat, l-a felicitat si s-au fotografiat împreunã, dar si alãturi de fostul lider al Cataloniei. Sotul româncei a fost propus în aceastã functie de fostul presedinte de guvern, Artur Mas, dupã ce partidul acestuia a ajuns la un acord, în vederea formãrii unui guvern regional si evitarea altor alegeri care le-ar fi putut aduce separatistilor pierderea majoritãtii. Românca si-a sustinut sotul si a luptat alãturi de el, pentru secesiunea acestei regiuni, din Spania. Ea a salutat rezolutia de declarare a suveranitãtii si crearea unui stat catalan, în ciuda opozitiei vehemente a Madridului.
