Eleva Mara Băbușanu, la 15 ani, vinde tablouri și schițe personalizate | FOTO

ARTÃ… Mara Bãbusanu are 15 ani, învatã la Liceul „Mihail Kogãlnicenau” si este unul dintre tinerii talentati ai Vasluiului. Pasionatã de artele plastice încã de la câtiva anisori, aceasta a pictat pânã acum o sumedenie de tablouri, precum si o copertã pentru o carte care a intrat acum în publicare. De curând, a început sã vândã tablouri si schite personalizate la comandã, iar pe viitor îsi doreste sã-si punã amprenta asupra unei cãrti. „Împreunã cu o prietenã foarte talentatã la scris, ne-am propus sã publicãm o carte, prin intermediul cãreia sã ne lansãm amândouã, ea prin scris, iar eu prin ilustratii. Îmi propun sã evoluez si sã mã dezvolt, sã îmi transpun talentul pe cât mai multe planuri, sã îmi asum riscuri si sã muncesc”, a spus Mara Bãbusanu.

Adolescenta a început sã deseneze încã de micã, astfel cã la patru ani a început primul curs. „De când mã stiu, desenez orice prind: am început cu membrii familiei, am continuat cu elemente naturale, felicitãri pe care le dãruiam tuturor cu mult drag. Am desenat peretii holului care erau pictati fix pânã la înãltimea mea. La 4 ani m-am înscris la cursul de desen de la Palatul Copiilor pe care l-am urmat pânã la vârsta de 12 ani, iar la 5 ani am descoperit tehnica picturii pe lemn. Am crescut si am evoluat cu pensula în mânã. Nu cred cã îmi pot aminti primul desen pictat, dar stiu care este primul tablou pe pânzã. Acesta reprezintã un copac în douã emisfere diferite, contrastante. Aveam aproximativ 11 ani. În ultimul an, mi-am propus sã cresc în ceea ce priveste pasiunea mea: sã încerc tehnici noi, sã mã înscriu la concursuri, am realizat o copertã pentru o carte care a intrat acum în publicare, am început sã vând tablouri si schite personalizate la comandã”, a povestit Mara.

„Cel mai mult îmi place sã pictez natura, peisaje, dar si elemente umane”

În ceea ce priveste cariera, aceasta înclinã însã mai mult cãtre una în domeniul Medicinei. „Îmi doresc sã pãstrez pictura strict o pasiune pentru cã o pretuiesc foarte mult si nu vreau sã devinã o povarã. Consider cã, în momentul în care un hobby se transformã în loc de muncã, cu timpul se poate confunda cu stresul si obligatia si nu ar mai exista cuvântul <pasiune>. Nu vreau sã mã simt obligatã constant sã pictez sau sã desenez, e un risc mult prea mare pe care mi l-as asuma. De asemenea, în zilele noastre, artistii nu sunt valorizati si pictorul nu mai reprezintã o meserie de viitor. Mi-as dori sã urmez Facultatea de Medicinã, sã devin medic endocrinolog, generalist sau cardiolog, dar poate chiar si chirurg. Oscilez serios si cu arhitectura, pe care o consider o modalitate de a-mi exploata si talentul la desen, având si simtul proportiilor, al spatiului si al corpurilor. Cel mai mult îmi place sã pictez natura, peisaje, dar si elemente umane. În ceea ce priveste portretele pe pânzã, sunt destul de reticentã, dar excelez la portrete în creion grafit sau cãrbune. Natura a reprezentat mereu o sursã de inspiratie pentru mine, prin complexitatea ei: culori, diferite forme în care este reprezentatã, neimplicarea omului în naturã etc”, a mai povestit tânãra artistã.